Fiica... si spectator M-am prins in magica hora a cuvintelor tasnind din cascada trairilor mamei mele, scena imaginara care este incarcata cu zambete, lacrimi si culoare, dezvaluindu-mi o lume plina de emotii la care sunt partasa cu subiectivitatea copilului din mine, dar si cu tresarirea omului adult care incearca sa-si inteleaga semenul. Povestea tesuta prin poeziile din acest volum freamata ca ''un dans'', ''o ruga'', o dorinta, ca ''un dor in vesnic zbor'', surprinzandu-ma ca un basm cu final neasteptat, duet inedit intre cuvinte si culori, o tesatura fina de sentimente. Cititorul trece prin intreaga paleta a trairilor umane, ridicand sau coborand prin ''ceruri infinite'' sau ''vai abisale'', ''cerneri dureroase'', fioruri, un zambet, strabatandu-ne plamada biblica si transformand-o in ''pasari maiestre''. La finalul poemului, realizam ca cenusiul vietii se metamorfozeaza prin lumina imaginilor mestesugite cu talent, pastrand un timp, in suflet si in minte, imaginea ''norisorului'' pe care calcam cu indrazneala ''muritorului cu aripi''. - Conf. univ. dr. Dalila Cernatescu