Cazurile descrise de doctorul Oliver Sacks ne arata cat de fragil si complex este simtul vederii, dar si resursele nebanuite de care pot da dovada oamenii cand sunt confruntati cu disfunctii majore care, brusc, le dau viata peste cap. O pianista nu mai poate citi notele muzicale si devine incapabila sa recunoasca chiar si obiectele din jurul ei. O profesoara de neurobiologie nu a putut vedea in trei dimensiuni toata viata, dar, deodata, universul ei incepe sa se schimbe. Insusi medicul intra in scena ca pacient, pe masura ce Oliver Sacks vorbeste despre propria sa incapacitate de a recunoaste fetele oamenilor si, apoi, despre efectele stranii ale cancerului sau ocular. Cu fiecare nou caz, intram intr-o lume ciudata, insa din toate aceste povesti de viata transpare extraordinara adaptabilitate a creierului uman. Nu de putine ori, pierderea anumitor abilitati poate fi primul pas spre dobandirea unor calitati cu totul noi. Capacitatea de a vedea in spatele bolii omul si destinul sau irepetabil face din Oliver Sacks un scriitor de exceptie.