Buzaul anului 1985 traieste distopia cu majuscule a Societatii Socialiste Multilateral Dezvoltate. Orasul are chip orwellian, incremenit sub o maree de ciment. Securitatea vegheaza, dupa cum ii e menirea, asupra unei turme de oameni care "stiu totul despre ceilalti si nimic despre ei insisi". Veleitari cinici, fachiri ai duplicitatii, traficante ale propriilor nuri, impostori consolati de alcool, neveste ornamentale, activisti slinosi, brute doldora de frustrari, aspiranti la gloriola unei pagini de ziar, delatori cu suras perfid - asa arata distributia pusa de autor sa joace tragicomedia unei minciuni cu miros de sulf. Este minciuna unei vieti proptite de concesii si complicitati, de manevre si timorari. In rasparul propriului nume, Claudiu Soare scrie despre o lume catusi de putin solara – o lume gata sa se inece in smarcuri, o lume unde santajul si amenintarea sunt modus operandi, iar lumina, un rasfat interzis. O hidosenie de care nici moartea nu te scapa definitiv, fiindca la priveghi rasuna glasul lui Dolanescu. "Inocenta e o raza intr-un cerc vicios", conchide pascalian protagonistul cartii. Dur, sec si valabil. Scris cu nerv si plin de imagini care ti se stanteaza in minte, Tratament impotriva revoltei e un roman ca o cruce infipta in mormantul sperantelor. - Radu Paraschivescu