In aceste  opt conferinte referitoare la educatia adolescentilor, Rudolf Steiner s-a adresat profesorilor primei Scoli Waldorf la doi ani dupa inaugurarea acesteia. Era nevoie de un liceu, iar Steiner a dorit sa ofere o baza de studiu si un ghid pentru profesorii deja familiarizati cu abordarea fiintei umane, cu dezvoltarea si educatia copilului in lumina stiintei spiritului.

Educatia fundamentata de Steiner deschide fiintei fiecarui copil calea spre lumea spiritului. Aceasta abordare functioneaza in contextul intrarii treptate a copilului in viata pamanteasca, ajutat de fortele spirituale, si raportata la nevoia copiilor pentru o educatie care sa coopereze cu aceste forte.
Fragment din carte:

"A DOUA PRELEGERE
13 iunie 1921
 
Ieri, in cuvintele introductive, am vrut sa fac sa se inteleaga cat de mult conteaza, cat de important este sa ne incadram in intregul proces de invatamant cu o simtire de baza referitoare la om sau despre om si, intr-o anumita masura, despre scoala, cu tot ceea ce reprezinta aceasta, ca despre un organism unitar. Si as dori sa va prezint astazi cateva elemente principiale, pe baza carora vom putea apoi sa cladim in continuare.
Caci foarte important este ca, in cazul in care dorim cu adevarat sa ne reprezentam in modul corespunzator, corect, fiinta omului, sa ne luam ramas bun de la orice fel de prejudecati, pe care le-a adus deja la suprafata analiza stiintifica mai recenta a lumii. Daca auziti astazi pe cineva vorbind despre om si despre ceea ce intreprinde el in mod logic, despre ceea ce dezvolta el ca fiind logic, atunci veti auzi parerea conform careia omul, in general — prin urmare chiar si parerea unor oamenii care nu sunt materialisti gandeste cu un organism sufletesc, ca el executa, indeplineste functiunile logice cu ajutorul organismului sufletesc si ca, pentru aceasta indeplinire a functiunilor logice, se foloseste de creierul sau ca de un fel de mecanism. Se considera ca toate functiunile de gandire, toate realizarile logice ar fi legate de creier. Se incearca apoi sa se deosebeasca, sa se clasifice aceste realizari logice in reprezentare, judecata, concluzionare. Nu-i asa, la fel este si in cadrul procesului de invatamant; inca de aici trebuie, impreuna cu copiii, sa ne reprezentam, sa judecam, sa conchidem si sa tragem concluzii.
Ei bine, acum acest mod de a vedea lucrurile, acest punct de vedere conform caruia tot ceea ce este logic ar fi, anumita masura, o functiune a capului, s-a incetatenit in asa fel incat omul a pierdut cu adevarat privirea dezinvolta, lipsita de idei preconcepute, pentru realitatea acestui domeniu. Si, daca se vorbeste despre aceasta realitate, oamenii vor spune: Dovedeste-mi acest lucru. insa dovada se afla cu adevarat intr-un mod de observare, de analiza, nepartinitor, dezinvolt, lipsit de idei preconcepute, sesizare a modului in care se dezvaluie la om acest element logic. Dintre functiunile logice: reprezentarea, judecata, conchiderea, de fapt numai reprezentarea este o adevarata functiune a capului. Si de acest fapt ar trebui sa fim foarte constienti, si anume ca, de fapt, numai formarea de reprezentari este o functiune a capului, nu insa si judecarea si concluzionarea. "