EX-Libris Brancusi 2018
EX-Libris Brancusi 2018
Expozitia "Ex-Libris Brancusi" este un omagiu oferit lui Constantin Brancusi. In acelasi timp, este un argument pentru arta gravurii din Romania, demonstrand o data in plus valoarea creatiei artistilor contemporani si a creatiei brancusiene ca sursa de inspiratie artistica.
Proiectul lansat in 2016 are potential de dezvoltare, asa ca sper ca initiatorii sa gaseasca energia de a continua acest periplu artistic in anii urmatori si sa ajunga la dezideratul pe care si l-au propus pentru aniversarea lui Brancusi la 150 de ani, in 2026. - LIVIU SEBASTIAN JICMAN Director general al Muzeului National Cotroceni
Indeobste, ex-librisul este acel semn plastic, acel semn gravat, care indica posesia cuiva asupra unei carti. Acest simpozion care pare sa deschida o cale viitoare lunga si fructuoasa vrea sa fie un omagiu. Sunt ex-librisuri a numerosi gravori romani, la o carte imaginara, o carte pe care ar fi putut sa o scrie cel mai mare sculptor al romanilor si unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brancusi. Ideea mi se pare extrem de generoasa, pentru ca ex-librisul acesta este pus de fapt pe o carte care s-ar putea numi Romania! - RAZVAN THEODORESCU Acad. Prof. univ. dr.
Gravura nu este o extravaganta, o simpla coliziune accidentala tehnica, sortita sa transpuna si sa multiplice, pentru a putea fi vizualizata, compozitii, picturale sau sculpturale. Tiparul a ajutat la autonomizarea gravurii, atat orientale cat si occidentale, descoperindu-le posibilitatile democratice ale tehnicilor de gravura.
De la manifestele germane gravate (flugblatter) lipite pe usile catedralelor din timpul reformei luteraniste, pana la admiratia netarmurita a lui Erasmus, pentru gravurile in lemn ale lui Durer "al nostru", care numai cu alb si negru putea sugera fulgerul si tunetul, pana la scoaterea in evidenta a rafinamentului gravurii asemanator cu muzica de camera care "da de lucru mainii si de gandit ochiului" dupa Bachelard, a fost o cale lunga.
Publicul romanesc nu a indragit stampa, cu toate ca arta occidentala a imprumutat experientele graficii si ale gravurii.
Artistii romani de anvergura, ca Theodor Aman, Horia Teodoru, Nicolae Tonitza si Stefan Dimitrescu, au incercat sa duca autonomizarea gravurii la marea arta cu care ne-au obisnuit si in pictura.
Dupa 1960, gravura s-a impus prin artisti ca lon State, Vasile Socoliuc, Marcel Chimoaga, Lolea, Panaitescu, ca sa aminlim doar de cei disparuti.
Sa speram ca initiativa acestei expozitii omagiale, dedicate lui Constantin Brancusi, va readuce in randul publicului, dar si al artistilor, interesul pentru aceasta exceptionala tehnica, gravura. - MIRCIA DUMITRESCU Acad. Prof. univ. dr.
Proiectul lansat in 2016 are potential de dezvoltare, asa ca sper ca initiatorii sa gaseasca energia de a continua acest periplu artistic in anii urmatori si sa ajunga la dezideratul pe care si l-au propus pentru aniversarea lui Brancusi la 150 de ani, in 2026. - LIVIU SEBASTIAN JICMAN Director general al Muzeului National Cotroceni
Indeobste, ex-librisul este acel semn plastic, acel semn gravat, care indica posesia cuiva asupra unei carti. Acest simpozion care pare sa deschida o cale viitoare lunga si fructuoasa vrea sa fie un omagiu. Sunt ex-librisuri a numerosi gravori romani, la o carte imaginara, o carte pe care ar fi putut sa o scrie cel mai mare sculptor al romanilor si unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brancusi. Ideea mi se pare extrem de generoasa, pentru ca ex-librisul acesta este pus de fapt pe o carte care s-ar putea numi Romania! - RAZVAN THEODORESCU Acad. Prof. univ. dr.
Gravura nu este o extravaganta, o simpla coliziune accidentala tehnica, sortita sa transpuna si sa multiplice, pentru a putea fi vizualizata, compozitii, picturale sau sculpturale. Tiparul a ajutat la autonomizarea gravurii, atat orientale cat si occidentale, descoperindu-le posibilitatile democratice ale tehnicilor de gravura.
De la manifestele germane gravate (flugblatter) lipite pe usile catedralelor din timpul reformei luteraniste, pana la admiratia netarmurita a lui Erasmus, pentru gravurile in lemn ale lui Durer "al nostru", care numai cu alb si negru putea sugera fulgerul si tunetul, pana la scoaterea in evidenta a rafinamentului gravurii asemanator cu muzica de camera care "da de lucru mainii si de gandit ochiului" dupa Bachelard, a fost o cale lunga.
Publicul romanesc nu a indragit stampa, cu toate ca arta occidentala a imprumutat experientele graficii si ale gravurii.
Artistii romani de anvergura, ca Theodor Aman, Horia Teodoru, Nicolae Tonitza si Stefan Dimitrescu, au incercat sa duca autonomizarea gravurii la marea arta cu care ne-au obisnuit si in pictura.
Dupa 1960, gravura s-a impus prin artisti ca lon State, Vasile Socoliuc, Marcel Chimoaga, Lolea, Panaitescu, ca sa aminlim doar de cei disparuti.
Sa speram ca initiativa acestei expozitii omagiale, dedicate lui Constantin Brancusi, va readuce in randul publicului, dar si al artistilor, interesul pentru aceasta exceptionala tehnica, gravura. - MIRCIA DUMITRESCU Acad. Prof. univ. dr.
Descrierea produsului
Expozitia "Ex-Libris Brancusi" este un omagiu oferit lui Constantin Brancusi. In acelasi timp, este un argument pentru arta gravurii din Romania, demonstrand o data in plus valoarea creatiei artistilor contemporani si a creatiei brancusiene ca sursa de inspiratie artistica.
Proiectul lansat in 2016 are potential de dezvoltare, asa ca sper ca initiatorii sa gaseasca energia de a continua acest periplu artistic in anii urmatori si sa ajunga la dezideratul pe care si l-au propus pentru aniversarea lui Brancusi la 150 de ani, in 2026. - LIVIU SEBASTIAN JICMAN Director general al Muzeului National Cotroceni
Indeobste, ex-librisul este acel semn plastic, acel semn gravat, care indica posesia cuiva asupra unei carti. Acest simpozion care pare sa deschida o cale viitoare lunga si fructuoasa vrea sa fie un omagiu. Sunt ex-librisuri a numerosi gravori romani, la o carte imaginara, o carte pe care ar fi putut sa o scrie cel mai mare sculptor al romanilor si unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brancusi. Ideea mi se pare extrem de generoasa, pentru ca ex-librisul acesta este pus de fapt pe o carte care s-ar putea numi Romania! - RAZVAN THEODORESCU Acad. Prof. univ. dr.
Gravura nu este o extravaganta, o simpla coliziune accidentala tehnica, sortita sa transpuna si sa multiplice, pentru a putea fi vizualizata, compozitii, picturale sau sculpturale. Tiparul a ajutat la autonomizarea gravurii, atat orientale cat si occidentale, descoperindu-le posibilitatile democratice ale tehnicilor de gravura.
De la manifestele germane gravate (flugblatter) lipite pe usile catedralelor din timpul reformei luteraniste, pana la admiratia netarmurita a lui Erasmus, pentru gravurile in lemn ale lui Durer "al nostru", care numai cu alb si negru putea sugera fulgerul si tunetul, pana la scoaterea in evidenta a rafinamentului gravurii asemanator cu muzica de camera care "da de lucru mainii si de gandit ochiului" dupa Bachelard, a fost o cale lunga.
Publicul romanesc nu a indragit stampa, cu toate ca arta occidentala a imprumutat experientele graficii si ale gravurii.
Artistii romani de anvergura, ca Theodor Aman, Horia Teodoru, Nicolae Tonitza si Stefan Dimitrescu, au incercat sa duca autonomizarea gravurii la marea arta cu care ne-au obisnuit si in pictura.
Dupa 1960, gravura s-a impus prin artisti ca lon State, Vasile Socoliuc, Marcel Chimoaga, Lolea, Panaitescu, ca sa aminlim doar de cei disparuti.
Sa speram ca initiativa acestei expozitii omagiale, dedicate lui Constantin Brancusi, va readuce in randul publicului, dar si al artistilor, interesul pentru aceasta exceptionala tehnica, gravura. - MIRCIA DUMITRESCU Acad. Prof. univ. dr.
Proiectul lansat in 2016 are potential de dezvoltare, asa ca sper ca initiatorii sa gaseasca energia de a continua acest periplu artistic in anii urmatori si sa ajunga la dezideratul pe care si l-au propus pentru aniversarea lui Brancusi la 150 de ani, in 2026. - LIVIU SEBASTIAN JICMAN Director general al Muzeului National Cotroceni
Indeobste, ex-librisul este acel semn plastic, acel semn gravat, care indica posesia cuiva asupra unei carti. Acest simpozion care pare sa deschida o cale viitoare lunga si fructuoasa vrea sa fie un omagiu. Sunt ex-librisuri a numerosi gravori romani, la o carte imaginara, o carte pe care ar fi putut sa o scrie cel mai mare sculptor al romanilor si unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brancusi. Ideea mi se pare extrem de generoasa, pentru ca ex-librisul acesta este pus de fapt pe o carte care s-ar putea numi Romania! - RAZVAN THEODORESCU Acad. Prof. univ. dr.
Gravura nu este o extravaganta, o simpla coliziune accidentala tehnica, sortita sa transpuna si sa multiplice, pentru a putea fi vizualizata, compozitii, picturale sau sculpturale. Tiparul a ajutat la autonomizarea gravurii, atat orientale cat si occidentale, descoperindu-le posibilitatile democratice ale tehnicilor de gravura.
De la manifestele germane gravate (flugblatter) lipite pe usile catedralelor din timpul reformei luteraniste, pana la admiratia netarmurita a lui Erasmus, pentru gravurile in lemn ale lui Durer "al nostru", care numai cu alb si negru putea sugera fulgerul si tunetul, pana la scoaterea in evidenta a rafinamentului gravurii asemanator cu muzica de camera care "da de lucru mainii si de gandit ochiului" dupa Bachelard, a fost o cale lunga.
Publicul romanesc nu a indragit stampa, cu toate ca arta occidentala a imprumutat experientele graficii si ale gravurii.
Artistii romani de anvergura, ca Theodor Aman, Horia Teodoru, Nicolae Tonitza si Stefan Dimitrescu, au incercat sa duca autonomizarea gravurii la marea arta cu care ne-au obisnuit si in pictura.
Dupa 1960, gravura s-a impus prin artisti ca lon State, Vasile Socoliuc, Marcel Chimoaga, Lolea, Panaitescu, ca sa aminlim doar de cei disparuti.
Sa speram ca initiativa acestei expozitii omagiale, dedicate lui Constantin Brancusi, va readuce in randul publicului, dar si al artistilor, interesul pentru aceasta exceptionala tehnica, gravura. - MIRCIA DUMITRESCU Acad. Prof. univ. dr.
Detaliile produsului
