Poate ca un individ isi incepe cautarea sensului vietii prin participarea la ritualuri religioase, citind carti sfinte sau conversand cu un preot, imam, rabin, etc. Aceste activitati il pot satisface pe o anumita perioada, dar poate doreste sa aiba o legatura mai directa cu Divinitatea, fara a mai fi intermediat de autoritatea clerului sau de limitarea impusa de participarea obligatorie la anumite ceremonii sau ritualuri. Va cauta, asadar, cele mai facile mijloace pentru a face acest lucru, si anume va face apel la mesajele transmise de asa-numitul „consilier intern” catre Sinele actual. Probabil nici aceste conversatii nu-l vor ajuta prea mult si va incerca sa gaseasca raspunsuri in diferite discipline spirituale, de obicei in cele care transmit mesaje diferite fata de credinta nativa. Unii se vor opri aici din cautare, pentru ca aceste metode si tehnici spirituale sunt atat de vaste si ambigue incat un individ nu va reusi sa inteleaga decat o mica parte din ceea ce promoveaza ele, avand mereu impresia ca esecul in dezvoltarea personala (asa cum este perceputa de individ) se datoreaza lipsei de exercitiu spiritual sau al informatiilor. Va inlocui cautarea generala cu una mai specifica, dar va fi tot un periplu care va conduce la autocunoastere si la integrarea Sinelui intr-un context mai larg.