Countdown header img 1

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

Targul Cadourilor de Craciun!

Pana la -79% pentru

evadare in lectura, joaca si relaxare!

Fii Mosul care aduce magia Craciunului!
Close

Filosofia meritului

De (autor): Anton P. Parlagi

Filosofia meritului - Anton P. Parlagi
Rasfoieste

Filosofia meritului

De (autor): Anton P. Parlagi

In Filosofia meritului autorul foloseste metoda fenomenologica pentru a prezenta evolutia institutiilor socio-morale care reglementeaza meritele; autorul propune in acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamenteaza teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimeaza social un merit specific unei comunitati) si politonomia (sistemul de norme prin care se institutionalizeaza juridic meritul politic).

Tratatul de Filosofie a meritului este structurat in trei parti corespunzator celor trei domenii existentiale in care se manifesta fiinta umana, spiritual, social, politic. Lucrarea prezinta in extenso criteriile, principiile si formele de manifestare a meritului, premisele constituirii sistemelor sociale de apreciere a meritului, natura bio-psihica si socio-morala a meritelor precum si caracterul normativ al meritelor politico-juridice. Prima parte abordeaza sfera meritele cu caracter antropologic, antroponomic si antropocratic. Partea a doua prezinta in extenso meritele cu caracter sociologic, socionomic si sociocratic si partea a treia analizeaza formele de manifestare a meritului din perspectiva politologiei, a politonomiei si a politocratiei. In fiecare capitol se regasesc argumente logice, etimologice si sociologice care justifica aprecierea unor atribute si calitati umane ca merite individuale. Fiecare din cele douazecisisapte de capitole explica un tip de merit din tripla perspectiva: ideala sociala si politica.
Fragment din cartea "Filosofia meritului" de Anton P. Parlagi

"2. Fundamentele socio-morale
Omul obisnuit se reproduce pe sine, dar omul de merit reproduce umanitatea; sistemele sociale de apreciere a meritelor s-au constituit pe baza acestei axiome avand in vedere toate calitatile (atributele) biologice, psihice, morale si sociale ale individului. Primul aspect care trebuie clarificat deriva din faptul ca sistemul de apreciere are caracter social si de aceea meritele individului nu pot fi recunoscute decat daca sistemul social le-a institutionalizat ca valori, principii de utilitate sociala. Al doilea aspect deriva din faptul ca puterea politica (statul) nu recunoaste decat acele merite intemeiate pe drepturi si libertati legitime, adica institutionaliza-te juridic. Ca urmare meritul a fost corelat numai cu viata biologica, nu si cu viata sociala, sau politica in care se manifesta dreptul individului de a se prevala meritele sale. Asadar, individul nu are niciun merit derivat din faptul ca exista (de la essere = a fiinta), ci din faptul ca este recunoscut ca fiinta sociala avand drepturi si obligatii. Acest sistem de apreciere s-a constituit inca din Antichitate; cea mai buna dovada este aplicarea, pana in zilele noastre, a principiului de drept „infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur". Desi un copil nu s-a nascut, el are aceleasi drepturi ca si copilul nascut, pentru ca vointa politica recunoaste acesta fictiune juridica, nu vointa individului. Grija fata de supravietuirea speciei avea din cele mai vechi timpuri caracter politic asa cum se poate observa din legislatia antica in care procreatia apare ca un merit antropologic: normele juridice sanctionau actiunile sau inactiunile care puneau in pericol supravietuirea comunitatii. Revenind la greci trebuie amintit ca din momentul in care tatal isi lua copilul in brate acesta era considerat mostenitor si botezat; botezul, baptiso (de la batos = adancime) era de fapt trecerea de la moarte la viata, momentul in care parintele hotara ca un copil merita sa traiasca. Mamele erau apreciate de comunitate, chiar daca nu se bucurau de drepturi civile si politice; Plutarh in „Viata lui Marcellus" spune ca erau venerate intr-un templu special din Creta. In Biblie exista numeroase pasaje in care se arata ca tatal care si-a luat copilul pe genunchi l-a recunoscut ca urmas al sau. In secolul al XVI-lea T. Campanella in „Cetatea Soarelui", a avansat ideea selectiei si a criticat societatea care se ocupa de imbunatatirea raselor de animale, dar nu se ingrijeste de evolutia omului. J. Huxeley a preluat ideea selectiei si a sustinut ca perfectiunea omului trece prin eugenie legitimand astfel interventia statului in modelarea tipului de om. Prima lege care incrimina si pedepsea avortul cu inchisoare a aparut de-abia in 1861; intreruperea de sarcina era incriminata si de Codul lui Napoleon si mai apoi de toate legislatiile care s-au inspirat din acesta."
Citeste mai mult

94.50Lei

Sau 9450 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In Stoc

Descrierea produsului

In Filosofia meritului autorul foloseste metoda fenomenologica pentru a prezenta evolutia institutiilor socio-morale care reglementeaza meritele; autorul propune in acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamenteaza teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimeaza social un merit specific unei comunitati) si politonomia (sistemul de norme prin care se institutionalizeaza juridic meritul politic).

Tratatul de Filosofie a meritului este structurat in trei parti corespunzator celor trei domenii existentiale in care se manifesta fiinta umana, spiritual, social, politic. Lucrarea prezinta in extenso criteriile, principiile si formele de manifestare a meritului, premisele constituirii sistemelor sociale de apreciere a meritului, natura bio-psihica si socio-morala a meritelor precum si caracterul normativ al meritelor politico-juridice. Prima parte abordeaza sfera meritele cu caracter antropologic, antroponomic si antropocratic. Partea a doua prezinta in extenso meritele cu caracter sociologic, socionomic si sociocratic si partea a treia analizeaza formele de manifestare a meritului din perspectiva politologiei, a politonomiei si a politocratiei. In fiecare capitol se regasesc argumente logice, etimologice si sociologice care justifica aprecierea unor atribute si calitati umane ca merite individuale. Fiecare din cele douazecisisapte de capitole explica un tip de merit din tripla perspectiva: ideala sociala si politica.
Fragment din cartea "Filosofia meritului" de Anton P. Parlagi

"2. Fundamentele socio-morale
Omul obisnuit se reproduce pe sine, dar omul de merit reproduce umanitatea; sistemele sociale de apreciere a meritelor s-au constituit pe baza acestei axiome avand in vedere toate calitatile (atributele) biologice, psihice, morale si sociale ale individului. Primul aspect care trebuie clarificat deriva din faptul ca sistemul de apreciere are caracter social si de aceea meritele individului nu pot fi recunoscute decat daca sistemul social le-a institutionalizat ca valori, principii de utilitate sociala. Al doilea aspect deriva din faptul ca puterea politica (statul) nu recunoaste decat acele merite intemeiate pe drepturi si libertati legitime, adica institutionaliza-te juridic. Ca urmare meritul a fost corelat numai cu viata biologica, nu si cu viata sociala, sau politica in care se manifesta dreptul individului de a se prevala meritele sale. Asadar, individul nu are niciun merit derivat din faptul ca exista (de la essere = a fiinta), ci din faptul ca este recunoscut ca fiinta sociala avand drepturi si obligatii. Acest sistem de apreciere s-a constituit inca din Antichitate; cea mai buna dovada este aplicarea, pana in zilele noastre, a principiului de drept „infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur". Desi un copil nu s-a nascut, el are aceleasi drepturi ca si copilul nascut, pentru ca vointa politica recunoaste acesta fictiune juridica, nu vointa individului. Grija fata de supravietuirea speciei avea din cele mai vechi timpuri caracter politic asa cum se poate observa din legislatia antica in care procreatia apare ca un merit antropologic: normele juridice sanctionau actiunile sau inactiunile care puneau in pericol supravietuirea comunitatii. Revenind la greci trebuie amintit ca din momentul in care tatal isi lua copilul in brate acesta era considerat mostenitor si botezat; botezul, baptiso (de la batos = adancime) era de fapt trecerea de la moarte la viata, momentul in care parintele hotara ca un copil merita sa traiasca. Mamele erau apreciate de comunitate, chiar daca nu se bucurau de drepturi civile si politice; Plutarh in „Viata lui Marcellus" spune ca erau venerate intr-un templu special din Creta. In Biblie exista numeroase pasaje in care se arata ca tatal care si-a luat copilul pe genunchi l-a recunoscut ca urmas al sau. In secolul al XVI-lea T. Campanella in „Cetatea Soarelui", a avansat ideea selectiei si a criticat societatea care se ocupa de imbunatatirea raselor de animale, dar nu se ingrijeste de evolutia omului. J. Huxeley a preluat ideea selectiei si a sustinut ca perfectiunea omului trece prin eugenie legitimand astfel interventia statului in modelarea tipului de om. Prima lege care incrimina si pedepsea avortul cu inchisoare a aparut de-abia in 1861; intreruperea de sarcina era incriminata si de Codul lui Napoleon si mai apoi de toate legislatiile care s-au inspirat din acesta."
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te si primesti un cupon de 10% pe care să-l folosesti la urmatoarea ta comanda! In plus, vei afla rapid care sunt promotiile zilei, noutatile si recomandarile noastre.

Ma abonez image one
Ma abonez image one