Se stie ca, de cativa ani buni, o mare parte din candidatii care promoveaza examenele de admitere in magistratura sau in avocatura, precum si cei care sustin definitivatul in profesie utilizeaza cu succes lucrari structurate dupa conceptul de „fise”: volum impresionant de cunostinte condensat intr-un numar cat mai redus de pagini. Aceasta modalitate de sistematizare a materiei pare sa fie cu atat mai necesara la procedura penala, avand in vedere frecventele modificari legislative si numeroasele decizii de neconstitutionalitate, recursuri in interesul legii si hotarari prealabile pronuntate pe marginea textelor din Codul de procedura penala, incat este aproape imposibil sa existe un curs sau un tratat in aceasta materie care sa tina mereu pasul cu aceasta avalansa de modificari legislative.

Structurarea materiei reflecta bogata experienta didactica a autoarei, dobandita in mai mult de 15 ani de activitate in invatamantul superior, aceasta fiind redata intr-o maniera sistematica, clara, concisa si usor de parcurs si de asimilat.

Lucrarea urmeaza cursul Codului de procedura penala, pe care il organizeaza pe institutii, il explica, iar apoi il „impaneaza” cu:
•    cele mai recente decizii pronuntate de instanta suprema in recursuri in interesul legii si in dezlegarea unor chestiuni prealabile;
•    cele mai recente decizii ale Curtii Constitutionale cu impact asupra dreptului procesual penal;
•    solutii din practica instantelor nationale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului;
•    toate modificarile legislative aduse Codului de procedura penala, dar si altor legi procesual penale intervenite de la aparitia primei editii atat prin actele Parlamentului, cat si prin cele ale Guvernului, precum: Legea nr. 151/2016, O.U.G. nr. 70/2016, O.U.G. nr. 78/2016 s.a.

Tocmai de aceea, Fisele de drept procesual penal concentreaza, intr-o forma sintetica, intreaga informatie necesara pentru examenele de admitere in profesiile juridice, simplificand procesul de invatare si permitand totodata recapitularea rapida a cunostintelor dobandite.

Fisele de drept procesual penal sunt destinate cu precadere candidatilor la examene si concursuri de admitere sau definitivat in profesiile juridice – acoperind intreaga materie prevazuta de tematica concursurilor nationale –, dar si studentilor care se pregatesc pentru examenele de an si de licenta.

Prezenta editie a fost pusa in acord cu propunerea de tematica pentru concursul de admitere la INM si concursul de admitere in magistratura, sesiunea august-octombrie 2017, publicata in urma intalnirii consultative a reprezentantilor INM cu facultatile de drept, desfasurata in data de 3 martie 2017.
Fragment din carte:

"3. Prezumtia de nevinovatie (art. 4 CPP)

• prezumtia de nevinovatie reprezinta o garantie procedurala pentru orice persoana care participa la desfasurarea procesului penal ca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, aceasta este considerata nevinovata [art. 23 alin. (11) din Constitutia Romaniei]; 
• orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva [art. 4 alin. (1) CPP];
• este reglementata si in varii acte normative de drept international ce privesc drepturile fundamentale ale persoanei — Declaratia universala a drepturilor omului (art. 11), Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (art. 6 parag. 2), Pactul international asupra drepturilor civile si politice (art. 14 parag. 2), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene [art. 48 alin. (1)];
• constituie:
• o regula de baza in desfasurarea procesului penal;
• unul din drepturile fundamentale ale omului — constituie si unul din elementele dreptului la proces echitabil reglementat de Conventia europeana;
• nu priveste exclusiv suspectul sau inculpatul, ci „orice persoana" implicata intr-o cauza penala (spre exemplu, martorii);

NB - Persoana impotriva careia s-a dispus inceperea urmaririi penale este prezumata nevinovata pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ce o condarnna.

• sarcina probei revine organelor judiciare, care trebuie sa dovedeasca acuzatiile aduse, si nu suspectului sau inculpatului (ejus incubit probatio qui dicit, non qui negat); astfel, suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa isi dovedeasca nevinovatia, si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare [art. 99 alin. (2) CPP]; "