Fizica in cercetarea arheologica. Studiul unor obiecte arheologice prin metode ale fizicii atomice si nucleare

Pastrarea si conservarea descoperirilor de ordin istoric si cultural constituie una dintre principalele preocupari actuale ale tuturor factorilor sociali si culturali  implicati in acest tip de demers, constienti de importanta deosebita a acestuia. In particular, interesul pentru investigatii stiintifice nondistructive ale acestor valori este o chestiune majora datorata vechimii sau unicitatii obiectului istoric descoperit. In ultimele decenii, Fizica teoretica si cea experimentala au cunoscut o dezvoltare impetuoasa, punand la dispozitia fizicienilor, chimistilor si inginerilor metode noi, performante si accesibile pentru caracterizarea fizico-chimica a substantelor, astfel ca in prezent tehnicile de fizica atomica si nucleara, optica si optoelectronica sunt considerate printre cele mai precise si mai performante metode de investigare si caracterizare a compusilor chimici si de stabilire a interconexiunilor intre valorile diferitelor proprietati si structura lor, deci depistarea si identificarea acestora. Pe parcursul prezentei lucrari sunt analizate o serie de obiecte de interes arheologic, dar si urme de unelte antice, cu ajutorul unor tehnici de masurare specifice fizicii atomice. Masuratorile si interpretarea datelor sunt dublate in unele cazuri cu studii metalografice pe sectiuni din probe, realizate prin microscopie optica. Lucrarea se adreseaza deopotriva fizicienilor, chimistilor si inginerilor, dar si istoricilor, arheologilor si muzeografilor. - Prof. univ.dr. ION V. POPESCU, Membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (AOSR) Sectia de Stiinte Fizice
 

Prin tematica abordata, lucrarea este importanta din punct de vedere stiintific si istoric si se inscrie in domeniul preocuparilor existente pe plan mondial privind analiza unor descoperiri istorice. Domeniul de cercetare abordat este important din punct de vedere stiintific si istoric, stiut fiind faptul ca noi descoperiri pot conduce chiar la rescrierea istoriei antice a Romaniei. Se evidentiaza caracterul interdisciplinar al lucrarii unde au fost folosite metode moderne pentru analiza si optimizare a unor aspecte deosebit de interesante din punct de vedere stiintific si istoric, stiut fiind faptul ca autorii cartii au avut permanent preocupari in domeniile aferente lucrarii publicand numeroase articole in reviste si participand la manifestari stiintifice de prestigiu. Remarcam bogata activitate experimentala a autorilor, buna pregatire profesionala si capacitatea extraordinara de analiza si sinteza a unui volum mare de informatii. - Prof. univ. dr. ing. IONEL NICOLAE, DECAN, Facultatea de Inginerie Mecanica, Industriala si Maritima Universitatea OVIDIUS din Constanta 
 

Parcurgand randurile tezei de doctorat a doctorului in Fizica, Valentin Eugen GHISA, „Studiul obiectelor de interes arheologic prin metode atomice si nucleare”, sustinuta in anul 2010 sub indrumarea conducatorului stiintific acad. prof. dr. Ion V. Popescu, in cadrul Universitatii Bucuresti – IFIN Magurele, am realizat cu invidie dublata de recunoastere profesionala ca drumul de la intentie la realitate stiintifica fusese parcurs in mod lipsit de orice indoiala. M-a bucurat in mod nespus sa regasesc intre bunurile culturale si obiectivele de patrimoniu imobil ale patrimoniului cultural national si un sit arheologic din judetul Brasov; este vorba despre centrul religios de la Sinca Veche sau „Templul ursitelor” inregistrat in Lista Monumentelor Istorice din Judetul Brasov la numarul BV-II-m-A-11826. Aceasta este practic o confirmare a preocuparilor lui Valentin de a introduce in lista de bunuri culturale cercetate si unele din judetul nostru. Ca orice absolvent al Facultatii de Istorie, am fost foarte impresionat sa descopar la un tanar cercetator roman ca este posibil sa se realizeze in Romania ceea ce stiam doar din manuale teoretice ca se realizase in centre de cercetare din spatiul Nord-Atlantic. Initierea proiectului transnational al laboratorului de la Magurele permitea astfel, in sfarsit, si cercetatorilor romani sa aiba acces la tehnologii la care profesorii nostri nici macar nu indrazneau sa viseze. - Dr. VALER RUS, MANAGER, Muzeul „Casa Muresenilor” Brasov