Ce tip de tensiune dramatică se regăsește în "Frica"?
Piesa explorează tensiuni emoționale intense, reflectând impactul fricii asupra vieții unei femei în contextul politic și psihologic al României contemporane.
Frica
Frica
Daniela Ratiu reconstituie cu minutiozitate contextul anilor '50, in incercarea de a afla cine a fost Ana Pauker si cum a fost posibila ascensiunea si decaderea ei in regimul totalitar comunist. Profund si tulburator, romanul este o incursiune in mecanismul infernal al banalitatii raului, in centrul caruia se afla nu doar destinul individual al celei supranumite Stalin in fusta, ci chiar esecul umanitatii. O fictiune documentara excelent calibrata, care ne determina sa ne punem intrebari cu privire la natura responsabilitatii individuale intr-un regim politic in care legea nu sanctioneaza crima si violenta impotriva celor ce gandesc si actioneaza liber. - Carmen Musat
Subtil, ca intr-o succesiune de transe nemediate, Daniela Ratiu se si ne intreaba: cine e istoria? Poate ca nu marile evenimente compun istoria, ci oamenii importanti cu deciziile si goana lor inversunata dupa putere in acest sens abia, pentru a decela adevarata istorie a lumii ar fi suficient sa cercetam in amanunt vietile celor puternici. Sistemele sunt facute de si din oameni, uneori doar de si din ei, ca in cazul dictaturilor. Un roman nu de citit, ci de-a dreptul de studiat. Mai ales de catre cei care deja uita istoria - cu tot cu oamenii care au generat-o, condamnandu-ne pe toti sa repetam greselile trecutului. - Cristian Fulas
Descrierea produsului
Daniela Ratiu reconstituie cu minutiozitate contextul anilor '50, in incercarea de a afla cine a fost Ana Pauker si cum a fost posibila ascensiunea si decaderea ei in regimul totalitar comunist. Profund si tulburator, romanul este o incursiune in mecanismul infernal al banalitatii raului, in centrul caruia se afla nu doar destinul individual al celei supranumite Stalin in fusta, ci chiar esecul umanitatii. O fictiune documentara excelent calibrata, care ne determina sa ne punem intrebari cu privire la natura responsabilitatii individuale intr-un regim politic in care legea nu sanctioneaza crima si violenta impotriva celor ce gandesc si actioneaza liber. - Carmen Musat
Subtil, ca intr-o succesiune de transe nemediate, Daniela Ratiu se si ne intreaba: cine e istoria? Poate ca nu marile evenimente compun istoria, ci oamenii importanti cu deciziile si goana lor inversunata dupa putere in acest sens abia, pentru a decela adevarata istorie a lumii ar fi suficient sa cercetam in amanunt vietile celor puternici. Sistemele sunt facute de si din oameni, uneori doar de si din ei, ca in cazul dictaturilor. Un roman nu de citit, ci de-a dreptul de studiat. Mai ales de catre cei care deja uita istoria - cu tot cu oamenii care au generat-o, condamnandu-ne pe toti sa repetam greselile trecutului. - Cristian Fulas
Detaliile produsului
S-ar putea să-ți placă și
De același autor
Review-uri
Cititorul A43696
07/04/2026 01:09
Achiziție verificată
Cu rusine spun ca nu stiam mai nimic despre personaj si contributia politica pe care a avut-o in tara noastra, dar mi se pare o lectura nemaipomenita pana si pentru cei care nu sunt interesati de istorie. E densa, pe alocuri greu de citit, gandurile personajului sunt sufocante si maniera de scriere urmeaza acest traseu (fapt pe care l-am apreciat mult), insa merita citita.
Arată mai mult
Rusustefania
14/09/2025 09:22
Achiziție verificată
Am ales romanul pentru a-mi acoperi un deficit de informații pe care îl aveam despre Ana Pauker. Cu siguranță că lectura romanului mi-a îndeplinit obiectivul și chiar mai mult.
Cartea este echivalentul unei docudrame din televiziune, adică e roman presărat cu pasaje din documente reale. Cu toate acestea, am citit-o foarte ușor.
De fapt, autoarea nu și-a propus să scrie un roman biografic al Anei Pauker, ci mai degrabă să ne facă atenți la “mecanismul de putere totalitar, despre cât de periculos este discursul politic radical care duce la pierderea libertății și tot ce derivă din asta, anulează drepturi fundamentale, o carte despre faptul că nu există salvatorul pe cal alb, că orbirea nu te scutește de responsabilitatea propriilor acțiuni, că individul care se topește în mulțime nu e protejat, dimpotrivă, e mult mai expus, că ideologizarea este o închisoare. După orbire, urmează frica. Frica e doar un instrument politic folosit pentru a supune și pentru a ucide pe oricine nu se supune.” (Daniela Rațiu)
Surpriza a fost să descopăr că autoarea o tratează pe Ana Pauker ca pe o victimă. O victimă a lui Stalin, a lui Dej, o victimă a sistemului pe care l-a slujit și în care a crezut.
“Frica are ochii mari”.
Frica chiar este “personajul” principal al acestui roman.
Ultimul capitol este distopic și foarte interesant cum, într-un pasaj de spațiu și timp suspendat, se întâlnesc, în 1956, soții Pauker cu Stalin, iar Stalin nu poate spune decât “Mieii trebuie sacrificați”.
Un roman care trebuia scris și mă bucur că l-am citit.
Arată mai mult
2 din 2 de rezultate
