Absolvent de Litere si poet ratat la inceputul anilor '90, Vavilen Tatarski, eroul romanului Generation P, reuseste sa patrunda in noua lume a publicitatii rusesti prin intermediul celei mai mari agentii de publicitate din Moscova. Invartindu-se intr-un univers suprarealist, populat de mercenari PR, afaceri dubioase si budism Zen, Tatarski porneste, inarmat  cu vodca si stupefiante, in cautarea sensului acestei culturi noi definite prin posesiuni materiale si huzur. Ajutat de comunicarea cu spiritul lui Che Guevara, pe care il surprindem producand un tratat despre identitate, consumism si televiziune, acesta afla, in cele din urma, ca politica si toate evenimentele asa-zis reale transmise la televizor sunt, de fapt, creatii digitale si ca, in acest mozaic halucinant de reprezentari, se ascunde noua Rusie, o Rusie a gangsterilor, cocainei si pietei libere,  un spatiu tulburator a carui morfologie este chiar morfologia culturii occidentale. Satira a Rusiei contemporane si a progeniturilor sale, care in anii '70 „au ales Pepsi exact la fel  cum parintii lor il alesesera pe Brejnev“, romanul confirma inca o data reputatia lui Pelevin de observator fin si ironic  al lumii post-sovietice.

In general, Pelevin este preocupat de sensul conditiei umane (sau de tot mai pronuntata lipsa a sa). In particular, insa, centrul sau de interes se deplaseaza asupra schimbarii care a avut loc in Rusia odata cu ascensiunea si declinul lui Gorbaciov, in randul „generatiei care fusese programata pentru o viata in interiorul unei paradigme socio-culturale, dar care s-a trezit in cu totul alta“. Acest grup el l-a numit „generatia P“, de la Pepsi, pentru ca „in Rusia chiar a trait o generatie tanara, fara griji, care suradea verii, marii si soarelui – si care a ales Pepsi“. Ce se intampla insa cu aceasta generatie odata cu invazia Coca-Cola si a capitalismului, urmata de intoarcerea autoritarismului? „Atunci cand reperele lumii reale se prabusesc, scrie Pelevin, acelasi lucru se petrece si in psihicul uman“. The New York Times
Viktor Pelevin reprezinta viitorul romanului rus. Satirele sale dau pulsul Rusiei post-sovietice, cu tot haosul sau amoral, distopic… Cu impletirea sa de oriental si stiintifico-fantastic, Pelevin are un loc asigurat in panteonul absurdului, alaturi de Gogol si Bulgakov.
The Independent
Recunoscut drept unul dintre cei mai spectaculosi scriitori rusi contemporani, Viktor Pelevin s-a nascut la Moscova in 1962. S-a inscris la Institutul Energetic din Moscova pentru a nu fi obligat sa plece in armata, dar a urmat si cursuri de creative writing la Institutul de Literatura „Maxim Gorki“; a lucrat o vreme intr-o agentie de publicitate, dar si in redactia revistei Nauka i relighiia. Printre cei care i-au influentat literatura, el insusi ii numeste pe Bulgakov, Franz Kafka si William S. Burroughs. Prima sa povestire a fost publicata in 1989, iar odata cu Omon Ra (1991) si Zhizn nasekomyh (1993), a devenit cunoscut in toata lumea, fiind considerat de revista The New Yorker unul dintre cei mai talentati autori europeni sub treizeci si cinci de ani. Au urmat alte romane, volume de povestiri si eseuri, traduse cu succes in intreaga lume: Zheltaja strela (1993), Chapaev i Pustota (1996; Mitraliera de lut, Curtea Veche Publishing, 2006 ), Chisla (2004), slem ujasa (2005), Ampir V (2006), P5 (2008), Pelevin impunandu-se ca unul dintre cei mai inovatori scriitori rusi contemporani, datorita capacitatii sale de a inventa jocuri nesfarsite in care miturile nationale si cultura pop se intrepatrund in cea mai autentica maniera postmodernista. 


Carte recomandata de Tudor Chirilă in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".