Ghidul corpului uman (Jane De Burgh)

…anatomia este una dintre cele mai vechi stiinte medicale cunoscute.

Fascinatia noastra este nelimitata cu privire la partile componente ale corpului si a modului lor de functionare, de ce nu functioneaza bine si ce trebuie facut pentru ca sa functioneze.

Pe tot parcursul istoriei au fost inventate nenumarate teorii, cele mai multe eronate, tot felul de medici, chirurgi, vraci, medici vrajitori, alchimisti, vindecatori prin credinta, astrologi si sarlatani, care, la vremea respectiva, erau deseori respectati si foarte bine platiti explicand anatomia si fiziologia.

In ciuda acestui catalog de practici eronate repertoriate, istoria medicinei este punctata de descoperiri stralucite si de o gandire cu adevarat revolutionara, care au reusit sa ne calauzeasca pana in epoca moderna a stiintelor medicale.

Hipocrat, „parintele medicinei", un doctor din secolul al V-lea I.Hr., din insula greceasca Cos, este fara indoiala cea mai faimoasa si cunoscuta personalitate dintre toti.

El a pus bazele unui corp medical care era guvernat de un cod strict de etica, initiind metode de observatie stiintifica in cercetare. Acesta a constituit fundamentul practicii medicale moderne.

DIN CARTE:

ATRIILE

…atriile sunt doua camere mici ale inimii, cu pereti subtiri. Ele sunt situate deasupra ventriculelor, separate de acestea prin valvele atrioventriculare.

Tot sangele venos din corp este trimis catre atriul drept prin cele doua vene mari, vena cava superioara si vena cava inferioara.

Sinusul coronar dreneaza, de asemenea, sangele venos de Ia muschiul inimii in atriu. Atriul stang este mai mic decat cel drept si primeste sangele oxigenat de la plamani prin venele pulmonare.

Interiorul fiecarui atriu este neted cu exceptia peretilor anteriori, care sunt crestati de fascicule musculare numite muschi pectinati.

In interiorul fiecarui atriu exista un apendice, denumit auricul (numit asa deoarece se aseamana cu o ureche), care mareste suprafata zonei.

Sistem: cardiovascular
localizare: In inima, deasupra ventriculelor
Functie: primesc sangele venos de la corp si de la muschiul inimii si sangele oxigenat de la plamani
Componente: tesut muscular, valve
Raporturi: ventriculele, artere si vene, plamanii

…………

…peretii ventriculului stang sunt de doua ori mai grosi decat cei ai ventriculului drept si formeaza un cerc brut in sectiune transversala, in vreme ce ventriculul drept apare comprimat de musculoasa camera stanga.

Diferenta dintre grosimea muschilor celor doua camere reflecta presiunea care este necesara pentru a goli fiecare camera atunci cand se contracta muschii.

Muschii papilari pornesc din grosimea peretelui ventricular, ingustandu-se spre un punct de unde se continua cu cordaje tendinoase (chordae tendinae), care se ataseaza de valvele tricuspida si mitrala pentru a le stabiliza.

Suprafetele inferioare ale ventriculelor, in special pe unde intra sangele, sunt inasprite de creste musculare neregulate, trabeculae carnae, care lasa locul unor suprafete netede langa tracturile de scurgere.

Sistem: cardiovascular
Localizare: In inima, mai jos de atrii
functie: peretele muscular pompeaza sangele neoxigenat spre plamani sau sangele oxigenat spre corp
Componente: muschi, chordae tendinae, valve
Raporturi: atriile, artere si vene, plamanii


CUPRINS:

Introducere

Capul si gatul

Coloana vertebrala si maduva spinarii

Toracele

Membrele superioare

Abdomenul

Pelvisul

Membrele inferioare

Sistemele

Indice