Gustul locului. Productia de peisaje culturale agro-alimentare in sudul Transilvaniei

Viziunea prezentului volum se revendica intr o mare masura de la traditia italiana de cercetare si se raporteaza la sursele de valoare adaugata ale produsului, lasand in plan secund modul in care hrana produsa creeaza sau reproduce identitati colective cu expresie teritoriala (locale, nationale). Consider orientarea catre o piata globala o miza principala a productiei alimentare din Tarnava Mare. Desi angajata la nivel discursiv in procesul de reprezentare si patrimonializare a localului, aceasta patrimonializare este, in anumite privinte, angajata intr o traiectorie centrifuga, pe care voi cauta sa o surprind si sa o explic in dezvoltarea argumentului. Din literatura anglo saxona privilegiez in lucrarea de fata analiza alimentatiei ca forma de consum, care se inscrie in liniile directoare ale unui stil de viata si comportament de consum carora contributorul cauta sa le asigure coerenta interna. Contracultura culinara (countercuisine) si moralitatea consumului reprezinta teme secundare care vor oferi explicatii despre practicile de productie si despre configurarea pietei produselor locale.