„Ce este acela un burbac? Dar un fuscubrah? De ce e important prutul si cum se fabrica el? De ce se strivesc chiruntii cu pumnul? In fine, ce afirma «principiul subtil al stiintei»? Veti gasi raspunsurile la (aproape toate) aceste intrebari chinuitoare in Hartiile masculului. Undeva intre fantezie steampunk, brava lume noua si «calatorie» swiftiana, minunatul roman al lui Silviu Gherman, scris cu imaginatie si umor, ar deveni, intr-o literatura normala, un bestseller, si si-ar face autorul celebru.“

Rares Moldovan

„Hartiile masculului e o carte ciudata si cruda. Nu-i nici fantasy, nici SF, desi ar putea fi ambele. Se intampla intr‑un viitor nu foarte indepartat, dominat de femei gigant, de o frumusete trupeasca orbitoare, dar posedate de capricii greu de satisfacut. Pe masura ce inaintezi in lectura, descoperi o lume rece si deprimanta, in care reproducerea sexuata a disparut, in care masculii si celelalte creaturi imperfecte sunt sclavii unei programari care le face imposibila revolta. Pe fundalul unui oras in ruina, Gherman scoate la iveala maruntaiele relatiilor dintre masculi si femele, construind un roman sordid, plin de umor negru si delicioase jocuri de limbaj. Nu ne ramane decat sa facem cu totii baskiya.“

Cristian Neagoe

Hartiile Masculului e o poveste apocaliptica venita dintr-o experienta foarte personala si stranie. In urma cu cativa ani, dupa ce se pronuntase divortul, ma plimbam pe strada oarecum plouat. Din cauza unor intamplari pe care nu mi le mai amintesc exact, dar care au implicat lumea oculta, institutul de la Magurele si un mercenar, am avut o viziune clara a viitorului. Socul a fost extrem de puternic si am avut nevoie de tratament de specialitate timp de un an de zile. In timpul convalescentei am gasit resursele sa descriu ceea ce am vazut. De altfel, asa m-am si inzdravenit.
Hartiile Masculului au originalitate in masura in care eu am fost unealta care le-a scos la lumina. Totusi, in absenta unor persoane remarcabile precum Dl. Varlan din Congregatie, profesorul Simion Andronache (impreuna cu asistentul sau Niculae Malaita), bunul meu prieten Victor Spahiu, regretatul savant Ilarion Posea de la Cluj, fara a-i uita pe generoasa doamna Gina Parvu si pe domnul Ejiofor Obikwelu, textul n-ar fi vazut niciodata lumina zilei. Tuturor le sunt profund indatorat.