Autoarea plonjeaza intr-o cotidianitate cu halo dramatic, face baie de multime prin obiecte & cadre (re)traite, ne cufunda-n interstitiile dintre "acum" si "atunci", e diafana, prezenta, complice, autentic-sensibila, scrie asa cum se lasa seara peste amiaza - aievea si pe nesmitite. Mai vreau!  - Mihai Ivascu 

 

Ce blandete irezistibila si putere delicata! Ce dar cu har pentru poezia noastra este aceasta poeta care gandeste in engleza, simte pe romaneste si rosteste splendid in amandoua! Andreea Iulia Scridon scrie cu dar si cu ton, c-un ison polimorf si bilingv de dincolo de unison. Auto-traducerea ei se revarsa in toate (toate poeziile si toti poetii) pentru-a reveni la sine prielnic si revelator instrainata. "I took the road/ Over the border” (Dylan Thomas), de pilda, devine, whitmanian si autobiografic totodata, "Mi-asumam drumul/ Peste hotar...” Avem noi deja poeti-traducatori (avem?), dar care ar fi re-dat/ scris asta astfel, sau ar zice vreodata „Imense pietre zdrobite/ lesinate si betivite de-a lungul drumurilor”? Avem totodata si cititori adevarati care-o vor adora pe poeta ce „razeaza” briliant si senzual, spulberandu-te din trei versuri monoverbale, ori tinandu-te febril in priza unei noi Poeta en Nueva... Bucharest observand, sarcastic, inclusiv firma Perla Clejean S.R.L. ... ireal de naturala, ca un val de vegetatie inventiv-elastica, iata, poezia ne invadeaza peste noapte orasul poluat. E frageda inca (gracila, nu fragila), si pururi hiper-sensibila, dar nimic si nimeni nu o poate opri, caci cine este viu este cu-adevarat o va iubi. - Chris Tanasescu (Margento)