headerdesktop libfest19mar24

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

headermobile  libfest19mar24

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

LIBfest e on!

Reduceri, carti cu Autograf si

Dialoguri cu scriitori

Plaseaza comanda!

Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea moderna

De (autor): Niall Ferguson

0
(0 review-uri)
Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea moderna - Niall Ferguson
Rasfoieste

Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea moderna

De (autor): Niall Ferguson

0
(0 review-uri)
Cindva, suprafete vaste de pe tot cuprinsul globului erau marcate cu rosu imperial si Marea Britanie stapinea nu doar intinsul marilor, ci si preriile Americii, stepele Asiei, junglele Africii si deserturile Arabiei. Cum a reusit o insulita ploioasa din nordul Atlanticului sa conduca lumea? Si de ce imperiul sau, unde soarele nu apunea niciodata, a intrat in declin si, in cele din urma, s-a prabusit? Apreciatul volum al lui Niall Ferguson deapana povestea acestuia in toata maretia si misterul sau, aratind cum o mina de corsari si cautatori de aur au sadit saminta celui mai mare imperiu din istorie – si au asezat lumea pe fagasul modernitatii.

Ferguson examineaza rolul «piratilor, plantatorilor, misionarilor, mandarinilor, bancherilor si falitilor» in crearea celui mai mare imperiu al lumii. - Andrew Roberts

O lectura nemaipomenita, un amestec uimitor de istorie politica, militara, sociala si economica, insufletita cu personaje fascinante si anecdote. - New York Review of Books

Un rezumat remarcabil al intregii istorii imperiale britanice – victorii, tradari, realizari, decenta, bunavointa, cruzimi si tot restul. - Jan Morris

Fascinant. O poveste extraordinara. - Daily Mail


Fragment din cartea "Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea moderna" de Niall Ferguson:
 
"Consternata, Compania Indiilor de Est se temea ca va fi complet distrusa de rivala ei franceza. Conform unui raport primit de directorii din Londra, francezii vizau nici mai mult, nici mai putin decat sa ne inlature din comertul desfasurat pe coasta aceasta [zona Madrasului] si, treptat, din afacerile cu India.
De fapt, Dupleix nu-si alesese bine momentul. Sfarsitul Razboiului pentru Succesiunea la Tronul Austriei din Europa - incheiat in 1748 cu Pacea de la Aix-la-Chapelle -l-a silit sa cedeze Madrasul. Insa in 1757 ostilitalile dintre Marea Britanie si Franta au reinceput - de asta data la o scara fara precedent. 
Razboiul de Sapte Ani a fost conflictul cel mai asemanator unui razboi mondial din secolul al XVIII-lea. Asemenea conflictelor globale din secolul XX, el a fost initial un razboi european. Marea Britanie, Franta, Prusia, Austria, Portugalia, Spania, Saxonia, Hanovra, Rusia si Suedia au fost toate tari combatante. Luptele insa s-au intins de la Coromandel panil in Canada, din Guineea in Guadelupa, din Madras la Manila. Indieni, amerindieni, sclavi africani si colonisti americani au fost cu totii implicati. Miza era insusi viitorul imperiului. Intrebarea era pur si simplu: lumea va fi franceza sau britanica? 
Cel care a ajuns sa domine politica engleza in acest Armaghedon al Casei de Hanovra a fost William Pitt. Deloc surprinzator, un om a carui avere de familie se intemeia pe comertul anglo-indian nu avea nici o intentie sa cedeze pozitia mondiala a Marii Britanii celei mai vechi rivale europene a ei. Nepot al lui Thomas Pitt, William s-a gandit instinctiv la razboi in termeni globali. Strategia lui era sa se bazeze pe unica forta superioara pe care o posedau britanicii : flota si, in spatele ei, santierele navale. In vreme ce aliatul Marii Britanii, Prusia, tinea sub control Franta si pe aliatii acesteia din Europa, Marina Regala isi constituia imperiul pe marile lumii, lasand armatele engleze rasfirate sa termine treaba in colonii. Cheia, asadar, era sa se obtina un avantaj maritim evident. Dupa cum se exprima Pitt in Camera Comunelor in decembrie 1755, inainte de declararea oficiala a razboiului, dar mult dupa ce luptele incepusera in colonii: 
 
Ar trebui sa ne inzestram marina cat de bine si de complet cu putinta inainte de a declara razboi... Nu ar trebui deci acum, ca suntem in pragul razboiului, sa adoptam toate metodele la care ne putem gandi pentru a-i incuraja pe marinarii capabili si competenti sa vina in serviciul Majestatii Sale? ...Un razboi deschis este deja inceput: francezii au atacat trupele Majestatii Sale in America, iar in schimb corabiile Majestatii Sale au atacat corabiile regelui francez din acea parte a lumii. Nu este acesta un razboi deschis? ...Daca nu eliberam teritoriile tuturor aliatilor nostri din India, precum si pe ale noastre din America de fiecare fort francez si fiecare garnizoana franceza, putem sa renuntam la coloniile noastre. 
 
Pitt a obtinut un angajament din partea parlamentului pentru recrutarea a 55.000 de marinari. A sporit flota, astfel incat a ajuns sa numere 105 nave de linie, fata de cele 70 ale francezilor. Astfel, Santierele Navale Regale au devenit cea mai mare antrepriza industriala din lume, unde se construiau si se reparau vasele si unde erau angajati mii de oameni. 
Politica lui Pitt depindea in parte de preeminenta economica incipienta a Marii Britanii: in constructii navale, metalurgie si constructia de armament, se bucura acum de un vadit loc de frunte. Englezii foloseau nu doar tehnologia, ci si stiinta pentru a stapani valurile. Cand George Anson a navigat in jurul lumii cu cele sase vase ale sale in anii 1740, tratamentul pentru scorbut nu era cunoscut si John Harrison inca lucra la a treia sa varianta de cronometru pentru stabilirea longitudinii pe mare. Marinarii mureau pe capete ; navele se rataceau adesea. Cand corabia Endeavour, sub comanda capitanului James Cook, a pornit sa navigheze in Pacificul de Sud in 1768, Harrison castigase premiul Consiliului pentru Longitudine, iar echipajul lui Cook primea varza murata ca remediu impotriva scorbutului. Ca exemplificare a noii aliante dintre stiinta si strategie, la bordul lui Endeavour se afla un grup de naturalisti, intre care s-a remarcat botanistul Joseph Banks, iar voiajul lui Cook avea o dubla misiune: sa mentina puterea, zona de control si suveranitatea MARII BRITANII, revendicand Australasia in numele Amiralitatii, si sa inregistreze traiectoria lui Venus pentru Societatea Regala."
 
Citeste mai mult

LIBfest

-20%

PRP: 49.95 Lei

!

Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.

39.96Lei

39.96Lei

49.95 Lei

Primesti 39 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

In stoc

Plaseaza rapid comanda

Important icon msg

Completeaza mai jos numarul tau de telefon

Poti comanda acest produs introducand numarul tau de telefon. Vei fi apelat de un operator Libris.ro in cele mai scurt timp pentru prealuarea datelor necesare.

Descrierea produsului

Cindva, suprafete vaste de pe tot cuprinsul globului erau marcate cu rosu imperial si Marea Britanie stapinea nu doar intinsul marilor, ci si preriile Americii, stepele Asiei, junglele Africii si deserturile Arabiei. Cum a reusit o insulita ploioasa din nordul Atlanticului sa conduca lumea? Si de ce imperiul sau, unde soarele nu apunea niciodata, a intrat in declin si, in cele din urma, s-a prabusit? Apreciatul volum al lui Niall Ferguson deapana povestea acestuia in toata maretia si misterul sau, aratind cum o mina de corsari si cautatori de aur au sadit saminta celui mai mare imperiu din istorie – si au asezat lumea pe fagasul modernitatii.

Ferguson examineaza rolul «piratilor, plantatorilor, misionarilor, mandarinilor, bancherilor si falitilor» in crearea celui mai mare imperiu al lumii. - Andrew Roberts

O lectura nemaipomenita, un amestec uimitor de istorie politica, militara, sociala si economica, insufletita cu personaje fascinante si anecdote. - New York Review of Books

Un rezumat remarcabil al intregii istorii imperiale britanice – victorii, tradari, realizari, decenta, bunavointa, cruzimi si tot restul. - Jan Morris

Fascinant. O poveste extraordinara. - Daily Mail


Fragment din cartea "Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea moderna" de Niall Ferguson:
 
"Consternata, Compania Indiilor de Est se temea ca va fi complet distrusa de rivala ei franceza. Conform unui raport primit de directorii din Londra, francezii vizau nici mai mult, nici mai putin decat sa ne inlature din comertul desfasurat pe coasta aceasta [zona Madrasului] si, treptat, din afacerile cu India.
De fapt, Dupleix nu-si alesese bine momentul. Sfarsitul Razboiului pentru Succesiunea la Tronul Austriei din Europa - incheiat in 1748 cu Pacea de la Aix-la-Chapelle -l-a silit sa cedeze Madrasul. Insa in 1757 ostilitalile dintre Marea Britanie si Franta au reinceput - de asta data la o scara fara precedent. 
Razboiul de Sapte Ani a fost conflictul cel mai asemanator unui razboi mondial din secolul al XVIII-lea. Asemenea conflictelor globale din secolul XX, el a fost initial un razboi european. Marea Britanie, Franta, Prusia, Austria, Portugalia, Spania, Saxonia, Hanovra, Rusia si Suedia au fost toate tari combatante. Luptele insa s-au intins de la Coromandel panil in Canada, din Guineea in Guadelupa, din Madras la Manila. Indieni, amerindieni, sclavi africani si colonisti americani au fost cu totii implicati. Miza era insusi viitorul imperiului. Intrebarea era pur si simplu: lumea va fi franceza sau britanica? 
Cel care a ajuns sa domine politica engleza in acest Armaghedon al Casei de Hanovra a fost William Pitt. Deloc surprinzator, un om a carui avere de familie se intemeia pe comertul anglo-indian nu avea nici o intentie sa cedeze pozitia mondiala a Marii Britanii celei mai vechi rivale europene a ei. Nepot al lui Thomas Pitt, William s-a gandit instinctiv la razboi in termeni globali. Strategia lui era sa se bazeze pe unica forta superioara pe care o posedau britanicii : flota si, in spatele ei, santierele navale. In vreme ce aliatul Marii Britanii, Prusia, tinea sub control Franta si pe aliatii acesteia din Europa, Marina Regala isi constituia imperiul pe marile lumii, lasand armatele engleze rasfirate sa termine treaba in colonii. Cheia, asadar, era sa se obtina un avantaj maritim evident. Dupa cum se exprima Pitt in Camera Comunelor in decembrie 1755, inainte de declararea oficiala a razboiului, dar mult dupa ce luptele incepusera in colonii: 
 
Ar trebui sa ne inzestram marina cat de bine si de complet cu putinta inainte de a declara razboi... Nu ar trebui deci acum, ca suntem in pragul razboiului, sa adoptam toate metodele la care ne putem gandi pentru a-i incuraja pe marinarii capabili si competenti sa vina in serviciul Majestatii Sale? ...Un razboi deschis este deja inceput: francezii au atacat trupele Majestatii Sale in America, iar in schimb corabiile Majestatii Sale au atacat corabiile regelui francez din acea parte a lumii. Nu este acesta un razboi deschis? ...Daca nu eliberam teritoriile tuturor aliatilor nostri din India, precum si pe ale noastre din America de fiecare fort francez si fiecare garnizoana franceza, putem sa renuntam la coloniile noastre. 
 
Pitt a obtinut un angajament din partea parlamentului pentru recrutarea a 55.000 de marinari. A sporit flota, astfel incat a ajuns sa numere 105 nave de linie, fata de cele 70 ale francezilor. Astfel, Santierele Navale Regale au devenit cea mai mare antrepriza industriala din lume, unde se construiau si se reparau vasele si unde erau angajati mii de oameni. 
Politica lui Pitt depindea in parte de preeminenta economica incipienta a Marii Britanii: in constructii navale, metalurgie si constructia de armament, se bucura acum de un vadit loc de frunte. Englezii foloseau nu doar tehnologia, ci si stiinta pentru a stapani valurile. Cand George Anson a navigat in jurul lumii cu cele sase vase ale sale in anii 1740, tratamentul pentru scorbut nu era cunoscut si John Harrison inca lucra la a treia sa varianta de cronometru pentru stabilirea longitudinii pe mare. Marinarii mureau pe capete ; navele se rataceau adesea. Cand corabia Endeavour, sub comanda capitanului James Cook, a pornit sa navigheze in Pacificul de Sud in 1768, Harrison castigase premiul Consiliului pentru Longitudine, iar echipajul lui Cook primea varza murata ca remediu impotriva scorbutului. Ca exemplificare a noii aliante dintre stiinta si strategie, la bordul lui Endeavour se afla un grup de naturalisti, intre care s-a remarcat botanistul Joseph Banks, iar voiajul lui Cook avea o dubla misiune: sa mentina puterea, zona de control si suveranitatea MARII BRITANII, revendicand Australasia in numele Amiralitatii, si sa inregistreze traiectoria lui Venus pentru Societatea Regala."
 
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Acum se comanda

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one