In ochiul ciclonului
In ochiul ciclonului
Oare Ceausescu a incercat sa sparta triumviratul?
Pot fi luate in discutie doua ipoteze, ambele de interes. Una este ca Nicolae Ceausescu l-a apreciat, in mod deosebit, pe Constantin Bostina si avea multa incredere in onestitatea acestuia. Dar si in expertiza sa. Motiv pentru care in mod special a infiintat aceasta functie de secretar personal. O functie, se poate afirma, dedicata lui Bostina.
Fiind extrem de preocupat de situatia veniturilor statului, realizate din exporturi, ne putem imagina ca a apelat nu numai la un om de mare incredere, ci si la un expert. Bostina a fost si este extrem de calificat in economia capitalista, si in general, in economia globala, deoarece acest lucru il preda la ASE, la Catedra de relatii economice internationale, si, in acest domeniu isi dadea si doctoratul.
De asemenea, a fost ministru adjunct cu activitati financiare si cu exportul la Ministerul Industriei Usoare. Iar Nicolae Ceausescu se transformase in jucator international politic, dar si economic. in acelasi timp, dorea ca Romania sa faca fata cu succes imprumuturilor contractate la FMI si care i-au asigurat Romaniei o injectie in materie de dezvoltare.
Cea de-a doua ipoteza este tulburatoare. Constantin Bostina era foarte apropiat de doi jucatori politici cu mare potential. Traian Stefanescu care facuse o cariera politica stralucita si propriul fiu al lui Nicolae Ceausescu, Nicu Ceausescu, care era poreclit "printisorul" si era vizat atat de Elena Ceausescu, cat si de Nicolae Ceausescu, in cazul lui, cu unele rezerve, pentru o eventuala succesiune.
Tinandu-l aproape pe Constantin Bostina, diminua forta triumviratului si, in acelasi timp, il putea supraveghea pe acesta. Cam in acelasi stil, cum se va vedea, Ceausescu i-a cerut lui Bostina sa il formeze pe Nicu Ceausescu. Mai este de remarcat faptul ca in calitate de secretar personal, Constantin Bostina l-a insotit pe Ceausescu in toate vizitele externe si i-a furnizat o parte dintre solutiile necesare tratativelor in plan economic. - Alice Barbu, Sorin Rosca Stanescu
Descrierea produsului
Oare Ceausescu a incercat sa sparta triumviratul?
Pot fi luate in discutie doua ipoteze, ambele de interes. Una este ca Nicolae Ceausescu l-a apreciat, in mod deosebit, pe Constantin Bostina si avea multa incredere in onestitatea acestuia. Dar si in expertiza sa. Motiv pentru care in mod special a infiintat aceasta functie de secretar personal. O functie, se poate afirma, dedicata lui Bostina.
Fiind extrem de preocupat de situatia veniturilor statului, realizate din exporturi, ne putem imagina ca a apelat nu numai la un om de mare incredere, ci si la un expert. Bostina a fost si este extrem de calificat in economia capitalista, si in general, in economia globala, deoarece acest lucru il preda la ASE, la Catedra de relatii economice internationale, si, in acest domeniu isi dadea si doctoratul.
De asemenea, a fost ministru adjunct cu activitati financiare si cu exportul la Ministerul Industriei Usoare. Iar Nicolae Ceausescu se transformase in jucator international politic, dar si economic. in acelasi timp, dorea ca Romania sa faca fata cu succes imprumuturilor contractate la FMI si care i-au asigurat Romaniei o injectie in materie de dezvoltare.
Cea de-a doua ipoteza este tulburatoare. Constantin Bostina era foarte apropiat de doi jucatori politici cu mare potential. Traian Stefanescu care facuse o cariera politica stralucita si propriul fiu al lui Nicolae Ceausescu, Nicu Ceausescu, care era poreclit "printisorul" si era vizat atat de Elena Ceausescu, cat si de Nicolae Ceausescu, in cazul lui, cu unele rezerve, pentru o eventuala succesiune.
Tinandu-l aproape pe Constantin Bostina, diminua forta triumviratului si, in acelasi timp, il putea supraveghea pe acesta. Cam in acelasi stil, cum se va vedea, Ceausescu i-a cerut lui Bostina sa il formeze pe Nicu Ceausescu. Mai este de remarcat faptul ca in calitate de secretar personal, Constantin Bostina l-a insotit pe Ceausescu in toate vizitele externe si i-a furnizat o parte dintre solutiile necesare tratativelor in plan economic. - Alice Barbu, Sorin Rosca Stanescu
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
-
Price
59.00 Lei
59.00 Lei
-
Price
34.00 Lei
34.00 Lei
-
Price
20.00 Lei
20.00 Lei
-
PRP: 69.00 Lei
58.65 Lei
58.65 Lei69.00 Lei
-
Price
140.00 Lei
140.00 Lei
-
Price
82.50 Lei
82.50 Lei
-
Price
32.00 Lei
32.00 Lei
-
PRP: 49.90 Lei
39.92 Lei
39.92 Lei49.90 Lei
-
Price
69.00 Lei
69.00 Lei
-
PRP: 19.99 Lei
18.99 Lei
18.99 Lei19.99 Lei
-
Price
75.00 Lei
75.00 Lei
Review-uri
iulmo
01/05/2023 19:12
Achizitie verificata
Constantin Boştină a fost timp de doi ani secretarul personal al lui Nicolae Ceauşescu, un post inexistent în organigrama aparatului birocratic ce-l deservea direct pe conducătorul statului, dar înfiinţat în mod special pentru el spre a-i fi sfetnic de încredere în probleme general-economice şi de export în mod deosebit.
Cartea „În ochiul ciclonului”, a fost concepută ca un (lung) interviu acordat ziariştilor Sorin Roşca Stănescu şi Alice Barbu. Aceştia însă au optat (iar C.B. a agreat ideea) pentru o „formulă” prin care răspunsurile au fost consemnate cursiv, lăsând impresia unei mărturisiri personale. Fiecare capitol (25, plus un „ultim capitol”) se deschide cu un incipit care, în scurte propoziţii enunţiative punctează ideile principale ale „confesiunii”. Şi tot ca o inedită formulă publicistică, capitolele se încheie cu o scurtă recapitulare a conţinutului lor.
Pe parcursul cărţii sunt prezentate o multitudine de lucruri şi aspecte din activitatea la cel mai înalt vârf a politicii antedecembriste: modul în care erau luate deciziile, mici intrigi de culise, modul de negociere a contractelor economice internaţionale, poziţia României faţă de o serie de probleme ale contemporaneităţii, politica industrială, datoria externă, diverse grupuri de influenţă, deteriorarea economiei româneşti, rolul nefast al „revoluţiei culturale” după „Tezele din iulie 1971”, amestecul titularei „cabinetului 2” în probleme ce-i depăşeau total competenţa etc. Toate „mărturisirile” autorului sunt făcute în mod obiectiv, fără nici o implicare emoţională, fără „mânie”, fără pretenţii de „rezistenţă”, fără resentimente ori vexaţiuni. Chiar când prezintă aspecte neplăcute, greşeli etc. autorul reuşeşte să păstreze acelaşi ton neutru, strict informativ, fără judecăţi de valoare aprige, lăsând cititorul să aprecieze şi să judece singur.
O carte interesantă, destinată celor interesaţi de istoria României anilor ’60-’80, cu prinzând informaţii de primă sursă, ca să zicem aşa.
Arata mai mult
3 din 3 de rezultate
