Indurabile
Indurabile
City Blues. Cantecul asta o sa fie – trebuie sa fie ! – ca viata tuturor oamenilor din orasul asta imputit.
El o sa curga ca o copilarie, apoi va innebuni deodata – adolescenta dureaza cateva clipe! -, apoi trec alte cateva clipe, si se va sfarsi si tineretea, totul se va prabusi in melancolie, melancolia va fi inutila si sfasietoare, iar la sfarsit va cobori moartea, nu se poate altfel.
City Blues. O sa iau tramvaiele de pe sinele lor, o sa iau durerile betivilor, o sa iau strigatele tiganilor – fiareeeee veeeeechi luaaaam! -, o sa iau rondurile care tempereaza marile intersectii, o sa iau praful si lenea, o sa iau amintirile si visele zdrobite ale muncitorilor, o sa iau salariile casierelor, o sa iau ziarele si o sa iau tatuajele domnisoarelor rebele, si o sa le ascult muzica intima.
Imi aprind o tigara. Prea mult gudron. E cancer. Bineinteles ca e cancer. O fumez si o raza puternica evadeaza din soare si ma loveste cu furie, ma loveste ca si cum ar vrea sa imi despice craniul si sa ma ucida. City Blues.
El o sa curga ca o copilarie, apoi va innebuni deodata – adolescenta dureaza cateva clipe! -, apoi trec alte cateva clipe, si se va sfarsi si tineretea, totul se va prabusi in melancolie, melancolia va fi inutila si sfasietoare, iar la sfarsit va cobori moartea, nu se poate altfel.
City Blues. O sa iau tramvaiele de pe sinele lor, o sa iau durerile betivilor, o sa iau strigatele tiganilor – fiareeeee veeeeechi luaaaam! -, o sa iau rondurile care tempereaza marile intersectii, o sa iau praful si lenea, o sa iau amintirile si visele zdrobite ale muncitorilor, o sa iau salariile casierelor, o sa iau ziarele si o sa iau tatuajele domnisoarelor rebele, si o sa le ascult muzica intima.
Imi aprind o tigara. Prea mult gudron. E cancer. Bineinteles ca e cancer. O fumez si o raza puternica evadeaza din soare si ma loveste cu furie, ma loveste ca si cum ar vrea sa imi despice craniul si sa ma ucida. City Blues.
Fragment din cartea "Indurabile" de Andrei Craciun:
"Povestire despre Afacere
Omul de afaceri se privi in oglinda. Se simtea bine. Era un invingator, era puternic, in curand urma sa aiba tot orasul la degetul sau mic.
Zvonuri despre Afacere aparusera, circulasera mai ales noaptea, dar nimeni nu fusese in stare sa le confirme, pana cand Omul nu scapase, intentionat, o vorba la Petrecerea din urma cu trei saptamani. De atunci, totul se schimbase.
Omul incepu sa fie cautat de prieteni de a caror existenta uitase de un deceniu. Dar iata ca ei nu-l uitasera, unde se ascunsese?, uite, hai, nu glumi, ha-ha-ha!, ai ramas acelasi baiat cu un exceptional simt al umorului, serios, parca ti-a mai crescut si parul, cum reusesti, domnule, sa te mentii?
Amante de dinainte de Marile Evenimente de Schimbare a Orientarii Politice a Societatii incepura sa ii dea din nou tarcoale.
Veneau de peste mari si tari, caci vestea circula repede, iar ele plecasera indeosebi in tarile arabe pe cand erau inca tinere si isi puteau negocia avantajos viitorul. Se intorceau, il curtau pe Om cu o tandra nerusinare, dublata de puseuri melodramatice de melancolie. Omul se bucura de vizitele lor, si nu isi lua niciun angajament.
Incepura slugarniciile. Tot ce isi dorea ii era adus Omului de-indata, nu se punea problema sa mai depuna vreun efort. Viata intreaga devenise o tava pe care se ingramadeau toate cele necesare pentru un ospat pe cinste. Omul incepea sa se implineasca. Gusta din toate oportunitatile.
Trecura asa treisprezece luni incheiate, iar Afacerea tot nu avea loc. Omul fu privit intai cu rezerva, iar apoi cu un dispret plin de reprosuri. Peste inca un an, toata lumea il ocolea. Omul nu se dezechilibra psihic. Detesta la randul sau intreaga lume.
Era decembrie cand primi telefonul. Afacerea urma sa se incheie. Avea sa semneze Actul exact in seara aceea. Omul se privi in oglinda. Chiar va avea totul, desi nimeni nu il mai credea.
O sila grozava il cuprinse. Se privi din nou in oglinda. Ii aparusera primele riduri, nici nu stia de cand. Omul era vanator si avea ochii albastri. Albastrul ochilor sai luci spre rastel."
21.56Lei
26.95 Lei
Sau 2156 de puncte
Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.
Indisponibil
Descrierea produsului
City Blues. Cantecul asta o sa fie – trebuie sa fie ! – ca viata tuturor oamenilor din orasul asta imputit.
El o sa curga ca o copilarie, apoi va innebuni deodata – adolescenta dureaza cateva clipe! -, apoi trec alte cateva clipe, si se va sfarsi si tineretea, totul se va prabusi in melancolie, melancolia va fi inutila si sfasietoare, iar la sfarsit va cobori moartea, nu se poate altfel.
City Blues. O sa iau tramvaiele de pe sinele lor, o sa iau durerile betivilor, o sa iau strigatele tiganilor – fiareeeee veeeeechi luaaaam! -, o sa iau rondurile care tempereaza marile intersectii, o sa iau praful si lenea, o sa iau amintirile si visele zdrobite ale muncitorilor, o sa iau salariile casierelor, o sa iau ziarele si o sa iau tatuajele domnisoarelor rebele, si o sa le ascult muzica intima.
Imi aprind o tigara. Prea mult gudron. E cancer. Bineinteles ca e cancer. O fumez si o raza puternica evadeaza din soare si ma loveste cu furie, ma loveste ca si cum ar vrea sa imi despice craniul si sa ma ucida. City Blues.
El o sa curga ca o copilarie, apoi va innebuni deodata – adolescenta dureaza cateva clipe! -, apoi trec alte cateva clipe, si se va sfarsi si tineretea, totul se va prabusi in melancolie, melancolia va fi inutila si sfasietoare, iar la sfarsit va cobori moartea, nu se poate altfel.
City Blues. O sa iau tramvaiele de pe sinele lor, o sa iau durerile betivilor, o sa iau strigatele tiganilor – fiareeeee veeeeechi luaaaam! -, o sa iau rondurile care tempereaza marile intersectii, o sa iau praful si lenea, o sa iau amintirile si visele zdrobite ale muncitorilor, o sa iau salariile casierelor, o sa iau ziarele si o sa iau tatuajele domnisoarelor rebele, si o sa le ascult muzica intima.
Imi aprind o tigara. Prea mult gudron. E cancer. Bineinteles ca e cancer. O fumez si o raza puternica evadeaza din soare si ma loveste cu furie, ma loveste ca si cum ar vrea sa imi despice craniul si sa ma ucida. City Blues.
Fragment din cartea "Indurabile" de Andrei Craciun:
"Povestire despre Afacere
Omul de afaceri se privi in oglinda. Se simtea bine. Era un invingator, era puternic, in curand urma sa aiba tot orasul la degetul sau mic.
Zvonuri despre Afacere aparusera, circulasera mai ales noaptea, dar nimeni nu fusese in stare sa le confirme, pana cand Omul nu scapase, intentionat, o vorba la Petrecerea din urma cu trei saptamani. De atunci, totul se schimbase.
Omul incepu sa fie cautat de prieteni de a caror existenta uitase de un deceniu. Dar iata ca ei nu-l uitasera, unde se ascunsese?, uite, hai, nu glumi, ha-ha-ha!, ai ramas acelasi baiat cu un exceptional simt al umorului, serios, parca ti-a mai crescut si parul, cum reusesti, domnule, sa te mentii?
Amante de dinainte de Marile Evenimente de Schimbare a Orientarii Politice a Societatii incepura sa ii dea din nou tarcoale.
Veneau de peste mari si tari, caci vestea circula repede, iar ele plecasera indeosebi in tarile arabe pe cand erau inca tinere si isi puteau negocia avantajos viitorul. Se intorceau, il curtau pe Om cu o tandra nerusinare, dublata de puseuri melodramatice de melancolie. Omul se bucura de vizitele lor, si nu isi lua niciun angajament.
Incepura slugarniciile. Tot ce isi dorea ii era adus Omului de-indata, nu se punea problema sa mai depuna vreun efort. Viata intreaga devenise o tava pe care se ingramadeau toate cele necesare pentru un ospat pe cinste. Omul incepea sa se implineasca. Gusta din toate oportunitatile.
Trecura asa treisprezece luni incheiate, iar Afacerea tot nu avea loc. Omul fu privit intai cu rezerva, iar apoi cu un dispret plin de reprosuri. Peste inca un an, toata lumea il ocolea. Omul nu se dezechilibra psihic. Detesta la randul sau intreaga lume.
Era decembrie cand primi telefonul. Afacerea urma sa se incheie. Avea sa semneze Actul exact in seara aceea. Omul se privi in oglinda. Chiar va avea totul, desi nimeni nu il mai credea.
O sila grozava il cuprinse. Se privi din nou in oglinda. Ii aparusera primele riduri, nici nu stia de cand. Omul era vanator si avea ochii albastri. Albastrul ochilor sai luci spre rastel."
Detaliile produsului
AUTOGRAF