Infidelia este, in sine, un roman-antologie in care personajele, niste functionari profesionisti desavarsiti in arta birocratiei moderne, isi fac de cap cu o constiinciozitate absolut impresionanta, lasand tot timpul impresia ca nu mai pot de dragul muncii si a locului de munca. Atmosfera e mereu tensionata, gata sa explodeze si sa produca victime colaterale, conversatiile nu sunt altceva decat ironii cu ramificatii spre sarcasm si chiar sadism. In esenta, nimeni nu respecta pe nimeni, ci fiecare interpreteaza cate un rol in care, in sfarsit!, fiecare spune ce gandeste nu ce trebuie, cum se obisnuieste... in aceasta ordine de idei, romanul nu are un conflict la un moment dat, ci este, un permanent „masacru de ganduri si idei". Important este ca toate personajele romanului formeaza un colectiv unit atunci cand este vorba de a fi... rau.