Eleanor Coppola, realizatoare de filme documentare, artista, scriitoare si - nu in ultimul rand - sotia unui gigant al cinematografiei si mama unei tinere regizoare de succes, Francis Ford Coppola si Sofia Coppola, isi foloseste extraordinara capacitate de reflectie pentru a descrie viata familiei ei, de-a lungul a mai bine de 20 de ani. Adunand fragmente din jurnalele personale,a prins ca intr-un insectar efemerul clipei din care transpar experientele ei ca mama, sotie si artist, straduindu-se sa-si descopere modalitati proprii de exprimare a sinelui in mijlocul unei familii pline de talent. Stilul este unul fragmentar, croit pe modelul jurnalului intim, dar ne duce cu gandul la Proust, caci amintirile sunt adesea aduse la lumina prin intermediul unor obiecte dintre cele mai banale, precum perechea de pantofi gasiti in 2002 s care ii eamintese micul dejun in care sotul ei i-a dat fiicei lor sfaturi despre constructia unui film. Prezentate cu dezarmanta onestitate, momentele tumultoasei si oarecum nomadei existente a familiei Coppola acopera decade si traverseaza continente, dezvaluind tragedii sfasietoare, dar si bucurii nemasurate. Fie ca vorbeste despre o simpla plimbare prin padure ori descrie monumentala traversare a covorului rosu la premiile Oscar, autoarea face dovada unei sensibilitati deosebite fata de lumea care o inconjoara. Viata ei, indiscutabil incantatoare si fermecata, este, cu toate acestea, in continuare plina de aceleasi indoieli, nelinisti si regrete pe care le traieste o femeie, oricare, de oriunde, ca si cum ceea ce vrea sa spuna este: "Nu te gandi la numele meu, iata cine sunt eu, cu adevarat."