- /
- Librarie online
- /
- Carti
- /
- Stiinte Umaniste
- /
- Istoria Romanilor
- /
- Intelectualii lui Ceausescu si Academia de Stiinte Sociale si Politice (1970-1989) - Cosmin Popa
Intelectualii lui Ceausescu si Academia de Stiinte Sociale si Politice (1970-1989)
Intelectualii lui Ceausescu si Academia de Stiinte Sociale si Politice (1970-1989)
Transformarea in sistem a mariajului dintre politica si stiinta are in Romania un an de nastere: 1970. Este anul formarii la initiativa lui Ceausescu a Academiei de Stiinte Sociale si Politice. Contrar aparentei de ordine cazona pe care regimul cauta sa o degaje, Romania ceausista, ca si Germania lui Hitler, era un stat dezorganizat. In absenta unei viziuni complexe de functionare a noului tip de stat imaginat de Ceausescu, dar si ca urmare a concentrarii totale a puterii in mainile acestuia, coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe intre diversele aripi ale nomenclaturii. Stiinta de partid nu a facut exceptie. Policentrismul academic – existenta mai multor institutii cu atributii asemanatoare, unele create de Ceausescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR, Academia Stefan Gheorghiu) – fenomen tipic unui stat care functiona in baza „indicatiilor“ liderului, nu ascundea o deosebire fundamentala de vederi intre actorii sai.
Simbioza dintre activistul de partid si omul de stiinta reusise. In numai cativa ani de la inceputul reformelor ceausiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni si de profesori universitari cu specializari incerte si competente neverificate in afara forurilor de partid. Sistemul avea la baza colaborarea dintre intelectualii afirmati in „epoca Ceausescu“ si „constructorii“ acesteia. Primii confereau celei de-a doua categorii credibilitate stiintifica, in schimb, decidentii ceausismului le facilitau accesul extraordinar la resurse si inaintarea in ierarhiile institutionale. Parazitarea reciproca era justificata printr-o gama foarte larga de pretexte, de la frica la simpla dorinta de a parveni.
Cosmin Popa este cercetator in cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane, specializat in istoria URSS/ Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana. Si-a facut studiile universitare la Bucuresti si Moscova. Doctor in istorie al Universitatii Bucuresti din 2007, cu studii postdoctorale intre 2011 si 2013. A lucrat in mass-media ca documentarist, reporter, sef de departament si manager la Mediafax, Adevarul si NewsIn. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din Romania si Federatia Rusa, membru al Comisiei romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial, imputernicit pentru Programul Centenar al Academiei Romane.
Simbioza dintre activistul de partid si omul de stiinta reusise. In numai cativa ani de la inceputul reformelor ceausiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni si de profesori universitari cu specializari incerte si competente neverificate in afara forurilor de partid. Sistemul avea la baza colaborarea dintre intelectualii afirmati in „epoca Ceausescu“ si „constructorii“ acesteia. Primii confereau celei de-a doua categorii credibilitate stiintifica, in schimb, decidentii ceausismului le facilitau accesul extraordinar la resurse si inaintarea in ierarhiile institutionale. Parazitarea reciproca era justificata printr-o gama foarte larga de pretexte, de la frica la simpla dorinta de a parveni.
Cosmin Popa este cercetator in cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane, specializat in istoria URSS/ Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana. Si-a facut studiile universitare la Bucuresti si Moscova. Doctor in istorie al Universitatii Bucuresti din 2007, cu studii postdoctorale intre 2011 si 2013. A lucrat in mass-media ca documentarist, reporter, sef de departament si manager la Mediafax, Adevarul si NewsIn. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din Romania si Federatia Rusa, membru al Comisiei romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial, imputernicit pentru Programul Centenar al Academiei Romane.
52.75Lei
52.75Lei
Primești 52 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Transformarea in sistem a mariajului dintre politica si stiinta are in Romania un an de nastere: 1970. Este anul formarii la initiativa lui Ceausescu a Academiei de Stiinte Sociale si Politice. Contrar aparentei de ordine cazona pe care regimul cauta sa o degaje, Romania ceausista, ca si Germania lui Hitler, era un stat dezorganizat. In absenta unei viziuni complexe de functionare a noului tip de stat imaginat de Ceausescu, dar si ca urmare a concentrarii totale a puterii in mainile acestuia, coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe intre diversele aripi ale nomenclaturii. Stiinta de partid nu a facut exceptie. Policentrismul academic – existenta mai multor institutii cu atributii asemanatoare, unele create de Ceausescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR, Academia Stefan Gheorghiu) – fenomen tipic unui stat care functiona in baza „indicatiilor“ liderului, nu ascundea o deosebire fundamentala de vederi intre actorii sai.
Simbioza dintre activistul de partid si omul de stiinta reusise. In numai cativa ani de la inceputul reformelor ceausiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni si de profesori universitari cu specializari incerte si competente neverificate in afara forurilor de partid. Sistemul avea la baza colaborarea dintre intelectualii afirmati in „epoca Ceausescu“ si „constructorii“ acesteia. Primii confereau celei de-a doua categorii credibilitate stiintifica, in schimb, decidentii ceausismului le facilitau accesul extraordinar la resurse si inaintarea in ierarhiile institutionale. Parazitarea reciproca era justificata printr-o gama foarte larga de pretexte, de la frica la simpla dorinta de a parveni.
Cosmin Popa este cercetator in cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane, specializat in istoria URSS/ Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana. Si-a facut studiile universitare la Bucuresti si Moscova. Doctor in istorie al Universitatii Bucuresti din 2007, cu studii postdoctorale intre 2011 si 2013. A lucrat in mass-media ca documentarist, reporter, sef de departament si manager la Mediafax, Adevarul si NewsIn. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din Romania si Federatia Rusa, membru al Comisiei romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial, imputernicit pentru Programul Centenar al Academiei Romane.
Simbioza dintre activistul de partid si omul de stiinta reusise. In numai cativa ani de la inceputul reformelor ceausiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni si de profesori universitari cu specializari incerte si competente neverificate in afara forurilor de partid. Sistemul avea la baza colaborarea dintre intelectualii afirmati in „epoca Ceausescu“ si „constructorii“ acesteia. Primii confereau celei de-a doua categorii credibilitate stiintifica, in schimb, decidentii ceausismului le facilitau accesul extraordinar la resurse si inaintarea in ierarhiile institutionale. Parazitarea reciproca era justificata printr-o gama foarte larga de pretexte, de la frica la simpla dorinta de a parveni.
Cosmin Popa este cercetator in cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane, specializat in istoria URSS/ Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana. Si-a facut studiile universitare la Bucuresti si Moscova. Doctor in istorie al Universitatii Bucuresti din 2007, cu studii postdoctorale intre 2011 si 2013. A lucrat in mass-media ca documentarist, reporter, sef de departament si manager la Mediafax, Adevarul si NewsIn. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din Romania si Federatia Rusa, membru al Comisiei romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial, imputernicit pentru Programul Centenar al Academiei Romane.
Detaliile produsului
