Cartea lui Daniel Goleman a marcat o revolutie uluitoare in psihologie prin analiza importantei covarsitoare a emotiilor in dezvoltarea personalitatii umane. Studiul sau ne explica cum, atunci cand ne intelegem sentimentele, situatia in care ne aflam devine mai limpede. Descoperim chiar un nou mod de a privi cauzele bolilor care ne macina familia si societatea.

Preluand rezultatele cercetarilor asupra creierului si comportamentului, autorul propune extinderea conceptului de inteligenta. Este binecunoscut termenul de IQ - coeficientul care masoara inteligenta umana innascuta si care nu prea poate fi ameliorat pe parcursul vietii. O asemenea intelegere nu explica, de pilda, situatiile in care persoane cu un IQ mediu sau relativ scazut au cunoscut un mare succes.

De aceea, autorul a deschis calea unei psihologii care acorda un interes egal si inteligentei sentimentelor. Inteligenta emotionala (EQ) presupune in primul rand constientizare de sine, autodisciplina si empatie. Ea da seama de felul in care ne controlam impulsurile si sentimentele. Vestea buna este faptul ca inteligenta emotionala poate fi imbunatatita. Desi copilaria este extrem de importanta in punerea unor baze solide pentru dezvoltarea inteligentei emotionale, ea poate fi imbunatatita si cultivata inclusiv la varsta adulta.La zece ani de la aparitia primei editii in limba engleza, studiul inteligentei emotionale a capatat proportiile unui domeniu stiintific autonom in slujba caruia lucreaza un numar impresionant de cercetatori folosind cele mai avansate metode tehnologice. Astazi inteligenta emotionala se preda in scoli si universitati, competentele sale au devenit criterii de angajare sau de promovare in cariera, iar programele de educatie pe baza sa au devenit punctul de plecare in politicile sociale de prevenire a imbolnavirilor sau criminalitatii. Toate acestea au inceput in urma cu zece ani, de la formidabila carte a lui Daniel Goleman, Inteligenta emotionala.

Fragment din cartea "Inteligenta emotionala" de Daniel Goleman:

"Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale adverse produse de manie, anxietate si deprimare sunt de-a dreptul coplesitoare. Atat mania cat si anxietatea, atunci cand sunt cronice, pot predispune la o intreaga gama de boli. Chiar daca depresia s-ar putea sa nu-i faca pe oameni mai vulnerabili la imbolnaviri, in mod sigur ea aduce prejudicii capacitatii de insanatosire si sporeste riscul de deces, mai ales la pacientii mai firavi si care sunt in stari grave.