La mijlocul anilor ’30, Paddy, un tanar cultivat, nonconformist si aventurier, renunta pentru o vreme la studii si porneste intr-o calatorie la pas prin Europa, din Olanda pana la Constantinopol. Iar dupa patruzeci de ani Patrick (Paddy) Leigh Fermor, consacrat deja ca unul dintre cei mai mari stilisti ai literaturii secolului XX, asterne pe hartie aceasta odisee de tinerete inspirandu-se din insemnarile de pe drum si lasandu-se purtat de caleidoscopul amintirilor. Intre paduri si ape este povestea calatoriei de la granita austriaca pana la Portile de Fier, printr-o Europa Centrala ce sfideaza trecerea timpului si semnele de rau augur ale istoriei. In inima ei, Transilvania interbelica vazuta prin ochii drumetului strain ne pare astazi un taram indepartat, desprins din legenda si mit. In paduri lumina si penumbra au nuante nesfarsite, muntii ascund unghere pline de mister, conacele pastreaza pitorescul vechii nobilimi, iar satele isi etaleaza in tihna traditiile. si, mai presus de toate, diversi¬tatea oamenilor nu impiedica ospitalitatea, prietenia si chiar dragostea, notele dominante ale acestor pagini de neuitat.

„Patrick Leigh Fermor nu poate fi numit pur si simplu autor de memorii de calatorie; ar insemna prea putin. Este un artizan de esente divine ireductibile, si fiecare fraza a lui pare sa locuiasca intr-o capsula a timpului.“ (Robert KAPLAN, autorul cartii In umbra Europei)

Vazandu-ma incurcat, un vecin mi-a spus cu ce sa incep: mai intai, trebuia sa beau paharelul cu rachiu; apoi sa mananc lingurita de dulceata delicioasa din petale de trandafiri care era pregatita pe o farfuriuta de sticla, apoi sa beau o jumatate de pahar de apa; si, in sfarsit, sa sorb din degetarul cu cafea densa si fierbinte varat intr-un suport filigranat. Ritualul trebuia incheiat golind paharul si primind tutun, in acest caz o tigara aromata rasucita de mana chiar pe insula. Intre timp, batranii stateau in tacere si zambeau, oftand din vreme-n vreme, adresandu-mi cate-un cuvant prietenos intr-o romana aparent stricata; doctorul spusese ca pe uscat accentul si stilul lor starneau amuzamentul. Intre ei vorbeau in turca, limba pe care n-o mai auzisem niciodata…

La Editura Humanitas este in pregatire si volumul care cuprinde cea de-a treia si ultima parte a acestei Mari Calatorii, cum o numea autorul: Drum intrerupt: de la Portile de Fier pana la Muntele Athos.
Scrisoare introductivă către Xan Fielding
Dragă Xan,
Prima parte a acestei povestiri,  A Time of Gifts, s-a sfârşit pe un pod peste Dunăre, între Slovacia şi Ungaria, şi, întrucât poate aduce ghinion să te răzgândeşti la jumătatea drumului, îngăduie-mi să încep a doua parte tot cu o scrisoare către tine. Nu va fi ultima, căci mai am o carte în pregătire, care ne va duce la capătul călătoriei şi dincolo de el. Pornisem din Olanda în anul 1934, intenţionând să mă-ntovărăşesc numai cu oameni întâlniţi întâmplător şi cu alţi hoinari asemenea mie, dar, aproape pe nesimţite, când am ajuns în Ungaria şi în Transilvania m-am trezit că mă descurc mult mai lesne decât mă aşteptasem sau plănuisem: mă plimbam în buiestru pe cai de împrumut, rătăceam de la un conac la altul, adăstam uneori vreme de săptămâni sau chiar de luni în case care, deşi poate trecuseră prin multe-ncercări, rămăseseră primitoare. Această parte a călătoriei a fost diferită în multe privinţe faţă de restul. Am trăit vremuri de mare desfătare; totul părea incomensurabil de vechi şi în acelaşi timp complet nou şi necunoscut şi, înaintând încet şi cu lungi popasuri, am legat prietenii nepieritoa