Istoria sexualitatii I

De (autor): Michel Foucault

0
(0 review-uri)
Istoria sexualitatii I - Michel Foucault
Rasfoieste

Istoria sexualitatii I

De (autor): Michel Foucault

0
(0 review-uri)
Istoria sexualitatii I. Vointa de a sti

Aceasta carte face parte din colectia FilosoFii Academos.

Istoria sexualitatii trebuia sa aiba sase volume. Michel Foucault, unul dintre cei mai influenti ganditori ai secolului XX, nu a mai apucat sa scrie decat patru. Doar trei au fost publicate in timpul vietii lui (intre 1976 si 1984): Vointa de a sti, Folosirea placerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Marturisirile carnii, a aparut postum in Franta abia in 2018. Pentru prima data in Romania va aparea intreaga serie in colectia FilosoFii Academos, in traducerea inedita a lui Bogdan Ghiu.
 
S-a considerat multa vreme ca modernitatea a impus un discurs de cenzura sexuala. Proiectul lui Foucault contrazice aceasta teza. Cum? Demonstrand ca, incepand din secolul al XVII-lea, in spatiul culturii europene s-a manifestat constant o vointa sistematica de a sti totul despre sexualitate prin crearea unui intreg mecanism social de administrare a ei si nasterea unei adevarate "scientia sexualis" - de unde decurge ca atat controlul (practica confesiunii, medicina, psihanaliza, dreptul etc.), cat si transgresiunea (literatura erotica) au fost de fapt forme de proliferare, nu de negare a discursului despre sex.
 
De ce suntem atat de fascinati de sex si sexualitate?
 
O uimitoare explorare a motivelor pentru care simtim nevoia de a analiza si discuta in mod constant despre sex, precum si o investigare a mecanismelor sociale si mentale ale puterii care ne determina sa raportam intrebarile despre cine suntem la felul in care ne concepem sexualitatea.

Traducere din limba franceza de Bogdan Ghiu.
 
Fragment din cartea "Istoria sexualitatii I" de Michel Foucault:

"Inovatii care se articulau foarte usor intre ele, deoarece teoria "degenerescente" le permitea sa trimita neincetat de la una la alta; ea explica modul in care ajungea o ereditate incarcata. De diferite boli organice, functionale sau psihice, nu conteaza - sa produca pana la urma un pervers sexual (cautati in genealogia unui exhibitionist sau a unui homosexual: veti gasi un stra.mos hemiplegic, un parinte ftizic sau un unchi atins de dementa senila); dar ea explica si cum reusea o perversiune sexuala sa induca o epuizare a descendentei - rahitism al copiilor, sterilitate a generatiilor viitoare. Ansamblul perversiune-ereditate-degenerescenta a constituit nucleul tare al noilor tehnologii ale sexului. Si sa nu ne inchipuim cumva ca nu era vorba decat de o teorie medicala stiintific insuficienta si abuziv moralizatoare. Suprafata ei de dispersie a fost larga, iar implantarea, profunda. Psihiatria, dar si jurisprudenta, medicina legala, instantele de control social, supravegherea copiilor periculosi sau aflati in pericol au functionat multa vreme "pe baza de degenerescenta", in temeiul sistemului ereditate-perversiune. O intreaga practica sociala, careia rasismul de stat i-a fost forma deopotriva exasperata si coerenta, a conferit acestei tehnologii a sexului o putere de temut si niste efecte indepartate. 
Iar pozitia cu totul aparte a psihanalizei ar fi greu de inteles, la sfarsitul secolului al XIX-lea, daca nu am baga de seama ruptura pe care ea a operat-o in raport cu marele sistem al degenerescentei: a reluat proiectul unei tehnologii medicale proprii instinctului social; dar a incercat s-o elibereze de corelatiile ei cu ereditatea, si deci cu toate rasismele si cu toate eugenismele. Putem foarte bine acum sa revenim asupra a ceea ce ar putea exista ca vointa normalizatoare la Freud; putem de asemenea foarte bine sa denuntam rolul jucat de ani buni de institutia psihanalitica; din marea familie a tehnologiilor sexului care urca atat de departe in istoria Occidentului crestin, si dintre cele care au intreprins, in secolul al XIX-lea, medicalizarea sexului, ea a fost, pana in anii 1940, cea care s-a opus, cu strictete, efectelor politice si institutionale ale sistemului perversiune-ereditate-degenerescenta."
Citeste mai mult

nou

69.00Lei

69.00Lei

Primesti 69 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

In stoc

Livrare

Comanda pana la 14:00:

Estimare livrare marti, 20 mai

Important icon msg

Acest termen de livrare este estimativ. In cazul perioadelor aglomerate pot aparea intarzieri.

Livrarea produselor din stoc se realizeaza in decursul a 24-48 de ore (zile lucratoare) de la plasarea comenzii.

Livrarea cartilor in engleza aflate in stocul furnizorilor nostri se realizeaza in intervalul de 2-4 saptamani, afisat in pagina de produs. Toate comenzile care contin un titlu din aceasta categorie vor fi livrate la termenul cel mai indelungat. in cazul in care doresti impartirea comenzii, te rugam sa ne contactezi pentru a-ti comunica toate conditiile. Poti gasi aceste informatii si in sectiunea Termeni si Conditii.

Descrierea produsului

Istoria sexualitatii I. Vointa de a sti

Aceasta carte face parte din colectia FilosoFii Academos.

Istoria sexualitatii trebuia sa aiba sase volume. Michel Foucault, unul dintre cei mai influenti ganditori ai secolului XX, nu a mai apucat sa scrie decat patru. Doar trei au fost publicate in timpul vietii lui (intre 1976 si 1984): Vointa de a sti, Folosirea placerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Marturisirile carnii, a aparut postum in Franta abia in 2018. Pentru prima data in Romania va aparea intreaga serie in colectia FilosoFii Academos, in traducerea inedita a lui Bogdan Ghiu.
 
S-a considerat multa vreme ca modernitatea a impus un discurs de cenzura sexuala. Proiectul lui Foucault contrazice aceasta teza. Cum? Demonstrand ca, incepand din secolul al XVII-lea, in spatiul culturii europene s-a manifestat constant o vointa sistematica de a sti totul despre sexualitate prin crearea unui intreg mecanism social de administrare a ei si nasterea unei adevarate "scientia sexualis" - de unde decurge ca atat controlul (practica confesiunii, medicina, psihanaliza, dreptul etc.), cat si transgresiunea (literatura erotica) au fost de fapt forme de proliferare, nu de negare a discursului despre sex.
 
De ce suntem atat de fascinati de sex si sexualitate?
 
O uimitoare explorare a motivelor pentru care simtim nevoia de a analiza si discuta in mod constant despre sex, precum si o investigare a mecanismelor sociale si mentale ale puterii care ne determina sa raportam intrebarile despre cine suntem la felul in care ne concepem sexualitatea.

Traducere din limba franceza de Bogdan Ghiu.
 
Fragment din cartea "Istoria sexualitatii I" de Michel Foucault:

"Inovatii care se articulau foarte usor intre ele, deoarece teoria "degenerescente" le permitea sa trimita neincetat de la una la alta; ea explica modul in care ajungea o ereditate incarcata. De diferite boli organice, functionale sau psihice, nu conteaza - sa produca pana la urma un pervers sexual (cautati in genealogia unui exhibitionist sau a unui homosexual: veti gasi un stra.mos hemiplegic, un parinte ftizic sau un unchi atins de dementa senila); dar ea explica si cum reusea o perversiune sexuala sa induca o epuizare a descendentei - rahitism al copiilor, sterilitate a generatiilor viitoare. Ansamblul perversiune-ereditate-degenerescenta a constituit nucleul tare al noilor tehnologii ale sexului. Si sa nu ne inchipuim cumva ca nu era vorba decat de o teorie medicala stiintific insuficienta si abuziv moralizatoare. Suprafata ei de dispersie a fost larga, iar implantarea, profunda. Psihiatria, dar si jurisprudenta, medicina legala, instantele de control social, supravegherea copiilor periculosi sau aflati in pericol au functionat multa vreme "pe baza de degenerescenta", in temeiul sistemului ereditate-perversiune. O intreaga practica sociala, careia rasismul de stat i-a fost forma deopotriva exasperata si coerenta, a conferit acestei tehnologii a sexului o putere de temut si niste efecte indepartate. 
Iar pozitia cu totul aparte a psihanalizei ar fi greu de inteles, la sfarsitul secolului al XIX-lea, daca nu am baga de seama ruptura pe care ea a operat-o in raport cu marele sistem al degenerescentei: a reluat proiectul unei tehnologii medicale proprii instinctului social; dar a incercat s-o elibereze de corelatiile ei cu ereditatea, si deci cu toate rasismele si cu toate eugenismele. Putem foarte bine acum sa revenim asupra a ceea ce ar putea exista ca vointa normalizatoare la Freud; putem de asemenea foarte bine sa denuntam rolul jucat de ani buni de institutia psihanalitica; din marea familie a tehnologiilor sexului care urca atat de departe in istoria Occidentului crestin, si dintre cele care au intreprins, in secolul al XIX-lea, medicalizarea sexului, ea a fost, pana in anii 1940, cea care s-a opus, cu strictete, efectelor politice si institutionale ale sistemului perversiune-ereditate-degenerescenta."
Citeste mai mult

Detaliile produsului

S-ar putea sa-ti placa si

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Istoricul tau de navigare

Acum se comanda

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one