Multi oameni se raporteaza cu incredere la «Maica Domnului». In ortodoxie e numita mai ales «Nascatoare de Dumnezeu» si «Pururea Fecioara Maria». In catolicism, titlurile ei sunt mai multe, mai ales in litanii. Pentru protestanti, e doar mama lui Isus. Dar cati dintre aceia care o invoca – sau o ignora – se straduiesc sa o cunoasca? Nici nu e usor. Evangheliile ne spun foarte putin, iar celelalte scrieri ale Noului Testament – aparent, mai nimic. Teologul american Brant Pitre, cunoscut la noi datorita celor trei carti aparute la Humanitas (Misterul Cinei de pe urma, Pledoarie pentru Isus si Isus Mirele), aplica si cercetarii de fata aceeasi me­toda cu care ne-a obisnuit: o atenta explorare a Vechiului Testament, dar si a crestinismului antic, cu profunda lui inradacinare in iudaismul de secol I. Rezulta un studiu tipologic pasionant – figura Mariei se desprinde in toata complexitatea si frumusetea ei si devine de interes nu doar pentru crestinii de toate confesiunile, ci si pentru evrei si pentru musulmani. - Monica Brosteanu

 

Pitre (n. 1975) este profesor la Seminarul Notre Dame din New Orleans, Louisiana, unde preda un curs despre Sfintele Scripturi. Si-a luat doctoratul la Universitatea Notre Dame din Indiana, cu o tema privitoare la legaturile dintre Noul Testament si iudaismul antic. Aceasta universitate l-a pastrat ca profesor asociat. Face frecvente turnee de conferinte avand ca tema principala Euharistia si radacinile ei in traditia iudaica antica. Este autorul mai multor carti, intre care Jesus, the Tribulation and the End of the Exile (2005), Jesus and the Jewish Roots of the Eucharist (2011, trad. rom. Misterul Cinei de pe urma. Isus si radacinile iudaice ale Euharistiei, Humanitas, 2016), Jesus the Bridegroom (2014, trad.rom. Isus Mirele, Humanitas, 2018), Jesus and the Last Supper (2015), The Case for Jesus: The Biblical and Historical Evidence for Christ (2016, trad. rom. Fiul lui Dumnezeu? Pledoarie pentru Isus, Humanitas, 2017)