headerdesktop  humwktrgr05aug

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

headermobile humwktrgr05aug

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

-20% -83% la HUMANITAS

siii TRANSPORT GRATUIT

la TOATE comenzile peste 50 lei!

Profita acum!
Close

Jane Eyre

De (autor): Charlotte Bronte

5
(2 reviews)
Jane Eyre - Charlotte Bronte
Rasfoieste

Jane Eyre

De (autor): Charlotte Bronte

5
(2 reviews)

Ca pentru a acredita mitul romantic al efemeridelor de geniu, Charlotte Bronte (1816-1855) a creat in scurtul rastimp al vietii o opera remarcabila. Titlurile ei se succed, cu anxioasa precipitare, la intervale scurte (Jane Eyre, 1847; Shirley, 1849; Vilette, 1853, The Professor, postum, 1857), ca tot atatea incercari de a exorciza un prea timpuriu deznodamant sau, macar, de a-i suspenda, vremelnic, iminenta.

In Jane Eyre, aceasta tensiune tragica pare sa afle un ragaz prielnic care ingaduie sinteza fericita a traditiei prozei de analiza, inaugurata in Anglia de Jane Austen, cu fastul crepuscular al romantismului "gotic" si cu spiritul necrutator de observatie realista al romanului epocii victoriene, aflata atunci, la inceputurile ei. - Cornel Mihai Ionescu

Fragment din romanul "Jane Eyre" de Charlotte Bronte:
 
„Dar si in alte aspecte, la fel ca in acesta, deveneam tot mai ingaduitoare fata de stapanul meu: ii uitam toate cusururile, pe care alta data le urmarisem atent. In trecut ma straduisem sa ii studiez toate partile caracterului sau: sa accept raul alaturi de bine si cantarindu-le obiectiv si pe unele, si pe celelalte, sa pronunt o sentinta corecta. Acum nu mai vedeam nimic rau. Sarcasmul care ma ingrozise, asprimea care ma speriase altadata, nu mai erau acum decat condimente picante intr-un preparat ales: prezenta lor era puternica, insa in absenta lor ar fi facut mancarea sa-mi para, prin contrast, insipida. Cat despre acel vag ceva - era oare o expresie sinistra sau indurerata, una vicleana sau profund mahnita? — care i se dezvaluia unui observator atent, aparand cand si cand in ochii lui, apoi se ascundea din nou inainte sa apuce cineva sa cuprinda cu mintea bizara profunzime astfel descoperita partial, acel ceva care in trecut ma facuse sa ma tem si sa ma feresc, ca si cum m-as fi ratacit printre dealuri vulcanice si as fi simtit brusc pamantul cutremurandu-se si l-as fi vazut cascandu-se larg: acel ceva, din cand in cand, il mai zaream si imi facea inima sa vibreze dureros, dar nu si nervii sa imi incremeneasca de spaima. In loc sa sa imi doresc sa ma feresc din calea acelui lucru, tanjeam doar sa indraznesc — sa il ghicesc si o consideram pe domnisoara Ingram fericita, pentru ca intr-o buna zi ar fi putut sa priveasca pe indelete in acel abis, sa-i exploreze secretele si sa-i desluseasca natura.
Intre timp, pe cand eu ma gandeam doar la stapanul meu si la viitoarea lui mireasa — ii vedeam doar pe ei, auzeam doar conversatiile lor si eram atenta doar la gesturile lor cu greutate — restul oaspetilor erau ocupati cu propriile interese si placeri diferite. Lady Lynn si lady Ingram continuau sa se consulte in discutii solemne, clatinand din turbane una spre cealalta, si ridicau in aer cele patru maini in gesturi reflexe de surpriza, mister sau groaza, in functie de subiectul barfelor lor, precum o pereche de marionete uriase. Blanda doamna Dent discuta cu binevoitoarea doamna Eshton, iar cele doua imi adresau uneori cate un cuvant sau un zambet politicos. Sir George Lynn, colonelul Dent si domnul Eshton discutau politica sau probleme din district ori aspecte legate de justitie. Lordul Ingram flirta cu Amy Eshton; Louisa canta la pian si din voce pentru si cu unul dintre domnii Lynn, iar Mary Ingram asculta languroasa discursurile galante ale celuilalt. Uneori toata lumea, ca printr-un acord tacit, suspenda activitatea pentru a urmari si asculta principalii actori: caci, in fond, domnul Rochester si — deoarece era strans asociata cu el — domnisoara Ingram, erau sufletul petrecerii. Daca acesta lipsea din incapere pentru o ora, o plictiseala vizibila parea sa se lase peste spiritele oaspetilor, iar reaparitia acestuia avea inevitabil darul de a inviora din nou conversatiile.”
Citeste mai mult

-5%

41.70Lei

43.90 Lei

Sau 4170 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

Indisponibil

Descrierea produsului

Ca pentru a acredita mitul romantic al efemeridelor de geniu, Charlotte Bronte (1816-1855) a creat in scurtul rastimp al vietii o opera remarcabila. Titlurile ei se succed, cu anxioasa precipitare, la intervale scurte (Jane Eyre, 1847; Shirley, 1849; Vilette, 1853, The Professor, postum, 1857), ca tot atatea incercari de a exorciza un prea timpuriu deznodamant sau, macar, de a-i suspenda, vremelnic, iminenta.

In Jane Eyre, aceasta tensiune tragica pare sa afle un ragaz prielnic care ingaduie sinteza fericita a traditiei prozei de analiza, inaugurata in Anglia de Jane Austen, cu fastul crepuscular al romantismului "gotic" si cu spiritul necrutator de observatie realista al romanului epocii victoriene, aflata atunci, la inceputurile ei. - Cornel Mihai Ionescu

Fragment din romanul "Jane Eyre" de Charlotte Bronte:
 
„Dar si in alte aspecte, la fel ca in acesta, deveneam tot mai ingaduitoare fata de stapanul meu: ii uitam toate cusururile, pe care alta data le urmarisem atent. In trecut ma straduisem sa ii studiez toate partile caracterului sau: sa accept raul alaturi de bine si cantarindu-le obiectiv si pe unele, si pe celelalte, sa pronunt o sentinta corecta. Acum nu mai vedeam nimic rau. Sarcasmul care ma ingrozise, asprimea care ma speriase altadata, nu mai erau acum decat condimente picante intr-un preparat ales: prezenta lor era puternica, insa in absenta lor ar fi facut mancarea sa-mi para, prin contrast, insipida. Cat despre acel vag ceva - era oare o expresie sinistra sau indurerata, una vicleana sau profund mahnita? — care i se dezvaluia unui observator atent, aparand cand si cand in ochii lui, apoi se ascundea din nou inainte sa apuce cineva sa cuprinda cu mintea bizara profunzime astfel descoperita partial, acel ceva care in trecut ma facuse sa ma tem si sa ma feresc, ca si cum m-as fi ratacit printre dealuri vulcanice si as fi simtit brusc pamantul cutremurandu-se si l-as fi vazut cascandu-se larg: acel ceva, din cand in cand, il mai zaream si imi facea inima sa vibreze dureros, dar nu si nervii sa imi incremeneasca de spaima. In loc sa sa imi doresc sa ma feresc din calea acelui lucru, tanjeam doar sa indraznesc — sa il ghicesc si o consideram pe domnisoara Ingram fericita, pentru ca intr-o buna zi ar fi putut sa priveasca pe indelete in acel abis, sa-i exploreze secretele si sa-i desluseasca natura.
Intre timp, pe cand eu ma gandeam doar la stapanul meu si la viitoarea lui mireasa — ii vedeam doar pe ei, auzeam doar conversatiile lor si eram atenta doar la gesturile lor cu greutate — restul oaspetilor erau ocupati cu propriile interese si placeri diferite. Lady Lynn si lady Ingram continuau sa se consulte in discutii solemne, clatinand din turbane una spre cealalta, si ridicau in aer cele patru maini in gesturi reflexe de surpriza, mister sau groaza, in functie de subiectul barfelor lor, precum o pereche de marionete uriase. Blanda doamna Dent discuta cu binevoitoarea doamna Eshton, iar cele doua imi adresau uneori cate un cuvant sau un zambet politicos. Sir George Lynn, colonelul Dent si domnul Eshton discutau politica sau probleme din district ori aspecte legate de justitie. Lordul Ingram flirta cu Amy Eshton; Louisa canta la pian si din voce pentru si cu unul dintre domnii Lynn, iar Mary Ingram asculta languroasa discursurile galante ale celuilalt. Uneori toata lumea, ca printr-un acord tacit, suspenda activitatea pentru a urmari si asculta principalii actori: caci, in fond, domnul Rochester si — deoarece era strans asociata cu el — domnisoara Ingram, erau sufletul petrecerii. Daca acesta lipsea din incapere pentru o ora, o plictiseala vizibila parea sa se lase peste spiritele oaspetilor, iar reaparitia acestuia avea inevitabil darul de a inviora din nou conversatiile.”
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Rating general al produsului

5 stele
2
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Review-uri

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one