“Marin Preda a scris, in fond, un roman pe care n-as putea sa-l numesc altfel decat romanul unei mari constiinte. Constiinta, intai, a unui mare prozator care judeca fara partinire, fara mistificaie (nici macar aceea ce se bizuie pe un tiranic senti-ment al justitiei !), o istorie in care fortele se confrunta in chip dramatic; constiinta, apoi, a unui erou care crede in puterea spiritului si in mitul fericirii prin dragoste. Destinul il loveste de mai multe ori, insa infrangerile nu-l imping spre negatia valorilor si nu-i salbaticesc sufletul.“- Eugen Simion