"Victor Petrini atinge, intr-o lume confuza, conditia tragicului, pentru ca nu se indoieste de puterea spiritului de a ramane demn si necrutator in suferinta. Iubirile si intamplarile absurde il arunca in bratele deznadejdii si ale oroarei, spiritul ii da insa forta sa treaca prin ele, nu netulburat (mit al omului clasic), ci nelinistit si lucid, luciditatea fiind forma demnitatii sale." EUGEN SIMION