Monografia de fata, rod al experientei de o viata a autoarei, abordeaza o tema extrem de sensibila a domeniului medical, si anume aceea a recuperarii medicale. Scrisa deosebit de clar si sistematic, bogat ilustrata, astfel ca cititorul isi poate imagina efectiv totul ca intr-un film de scurt metraj, cartea este la fel de utila specialistilor in domeniu, cat si persoanelor care doresc sa previna o serie de modificari sau sa reduca efectele unor afectiuni care le-ar putea influenta starea fizica si psihica. Sunt abordate de asemenea principiile practice de recuperare a sechelelor accidentului vascular cerebral, atat din perspectiva celui afectat, cat si a familiei, precum si a afectiunilor posttraumatice sau reumatismale. In ceea ce priveste recuperarea postmastectomie, lucrarea se inscrie printre primele din tara in acest domeniu prioritar al oncologiei, descriind intr-o modalitate pe intelesul tuturor pasii ce trebuie urmati in efortul continuu de asigurare a calitatii vietii celor afectate. Fata de editia anterioara, lucrarea, complet revizuita, contine si un capitol care abordeaza recuperarea respiratorie.
Cuprins:
• Afectiunile sistemului osteoarticular
• Afectiunile posttraumatice ale membrelor
• Afectiunile neurologice
• Cancerul la san si recuperarea dupa operatie (postmastectomie).
• Cui va puteti adresa pentru a cere ajutor cand aveti in familie persoane cu probleme majore de sanatate
• Recuperarea respiratorie
Adresabilitate:
• Specialisti in domeniul recuperarii medicale, persoane direct afectate, publicul larg.
Fragment din volumul "Kinetoterapia pe intelesul tuturor" de Elena Engrich:
"In paginile ce urmeaza incerc sa fac cunoscut, atat celor ce-si doresc sa fie de folos unui hemiplegic cat si hemiplegicului insusi, tot ce trebuie facut pentru ingrijirea si recuperarea in aceasta afectiune, pentru recapatarea autonomiei si revenirea la o viata normala sau cat mai aproape de normal intr-un timp cat mai scurt.
Kinetoterapia constituie tratamentul de baza in recuperarea din punct de vedere locomotor a celor cu handicap neuromotor si deci si a hemiplegicului. Tratamentul medicamentos stabilit de medic trateaza afectiunea de baza, cea care a dus la instalarea hemiplegiei si inlatura sau reduce riscul unei recidive.
S-a constatat ca in 5% din cazuri are loc o ameliorare spontana, iar la 80% dintre bolnavi se pot obtine in cateva saptamani de kinetoterapie progrese evidente, care pot ajunge pana la recapatarea autonomiei.
Este bine sa se inceapa kinetoterapia numai in momentul in care hotaraste medicul curant si pentru a se obtine progrese remarcabile trebuie sa se lucreze zilnic, iar daca starea pacientului permite, uneori chiar de doua ori pe zi. Daca se lucreaza zi de zi, in primul an se recupereaza cel mai mult, in al doilea an se mai recupereaza ceva, dupa care este bine sa se continue munca de recuperare pentru a se mentine si poate chiar a se imbunatati ce s-a castigat. Daca sunt zile in care bolnavul executa mai greu unele miscari pe care le facea mai usor cu o zi inainte, nu va ingrijorati si mai ales nu insistati prea mult in ziua respectiva pe acele miscari si nici pe altele noi. Este posibil ca bioritmul bolnavului sa aiba valori scazute sau presiunea atmosferica sa fie scazuta si asta sa influenteze negativ capacitatea fizica a acestuia.
In astfel de situatii se recomanda sa se reduca durata sedintei de recuperare si sa se lucreze numai acele exercitii care nu mai reprezinta o problema pentru bolnav."