Lacrimi de chihlimbar
Lacrimi de chihlimbar
Pe masura ce razboiul se apropie in chip primejdios de meleagurile ei natale, zilele de scoala ale lui Ilse se transforma in lectii de supravietuire. Ca sa ramana in viata in toiul unei ierni aspre, familia ei se vede silita sa se alature celui mai mare exod din istoria omenirii. Insa Ilse il are de partea ei pe Janusz, tanarul argat al familiei. In vreme ce fug cu totii din calea armatei sovietice, basmele populare depanate de Janusz ii abat lui Ilse mintea de la frig, de la foame si de la ororile care se petrec in jurul lor. Janusz ii povesteste fetei despre un regat nimicit, din adancul Marii Baltice, de unde izvorasc lacrimile de chihlimbar ale unei regine cu inima franta.
Nu departe, incercand, dar nereusind sa fuga din calea unei armate razbunatoare, Arno si mama lui se ascund in ruinele unei vile din orasul Konigsberg, insufletiti de speranta ca, dupa incetarea razboiului, sa-si regaseasca familia risipita. Dar sederea lor in orasul fortificat devine cumplit de anevoioasa atunci cand se vad siliti sa se fereasca de bombe si sa scormoneasca prin ruine, in cautarea celor necesare supravietuirii. Curand, mama si fiul devin simpli pioni prinsi intre doi dusmani puternici, in vreme ce intreprind o calatorie catre o destinatie necunoscuta.
Autoarea bestsellerului Zborul albinelor ne propune un nou roman emotionant, ai carui protagonisti sunt doua familii dezradacinate de razboi, dar unite prin legaturile dragostei si curajului.
Cititorii vor rezona de indata atat cu cele doua familii descrise in Lacrimi de chihlimbar, cat si cu personajele secundare, fiindca Sofia Segovia are darul de a crea tipologii de neuitat. Evenimentele descrise in roman sunt prezentate din perspectiva unor oameni obisnuiti, angrenati in conflicte pe care nu au puterea sa le influenteze. - Booklist
Construit cu maiestrie si antrenant, Lacrimi de chihlimbar este un roman ce ilustreaza in mod stralucit veritabilul talent al autoarei Sofia Segovia, a carei scriitura se caracterizeaza printr-o elocventa plina de originalitate si printr-un stil al povestirii extrem de placut, ce are darul de a mentine mereu treaza atentia cititorului. - Midwest Book Review
Sofia Segovia descrie in chip evocator incercarile prin care trec refugiatii dispusi sa faca orice ca sa supravietuiasca. O astfel de perspectiva auctoriala il determina pe cititor ca, in loc sa fie de partea vreuneia dintre taberele angrenate intr-un conflict, sa simta compasiune fata de toti cei care sunt obligati sa treaca printr-un astfel de calvar. Aceasta poveste pune in lumina cumplitul pret platit de oameni in vreme de razboi, mai ales de catre femei, care trebuie sa mearga inainte orice ar fi. - Authorlink
Aceasta carte face parte din categoria celor care nu trebuie citite pe fuga. Romanul Sofiei Segovia reprezinta o lectura captivanta, care va va cuceri inima o data pentru totdeauna. Personajele prind viata in paginile cartii, facandu-va sa traiti alaturi de ele atat incercarile dramatice prin care trec, cat si rarele lor momente de bucurie. Lacrimi de chihlimbar este un roman de atmosfera atotcuprinzator, greu de descris in termenii obisnuiti ai unei recenzii literare. - Always With a Book
Fragment din cartea "Lacrimi de chihlimbar" de Sofia Segovia:
"Cum sa recunoasca Wanda fata de Hartwig ca, desi in seara aceea refuzase portia de tocana pregatita de Janusz - bunica Hannah privind cu inteles la ea si la farfuria ei-, a doua zi foamea invinsese, iar ea mancase, plina de recunostinta?
Tocana le ajunsese sapte zile. Acum, o saptamana mai tarziu, isi mancau cartofii fierti purtand in suflet nostalgia dupa vanatul lui Janusz. Copiii intrebau: Cand o sa ne mai prinzi o caprioara?, iar Janusz raspundea: Din pricina razboiului, is mai greu de prins!
In clipa de fata, Janusz dormea, istovit, pe capra carutei, langa Wanda. Caruta Ernei se impotmolise intr-un sant plin de noroi pe jumatate inghetat, facut, se gandise el, de camioanele militare. Fusese greu s-o scoata de acolo, in ciuda fortei cailor. Acum, Wanda tinea haturile si stia ca se indrepta in directia cea buna, dar nu credea ca aveau sa ajunga la un adapost inainte de ivirea zorilor. A doua zi era 1 mai, si cu cat se apropiau mai mult de vara, cu atat se lumina mai devreme. Ora aceea pierduta ii costase. Facusera o greseala periculoasa. Wanda isi spuse ca aveau sa-si petreaca ziua in padure.
Isi ridica privirea spre cer. Nimic. Poate ca, la urmatoarea cotitura, ar fi reusit sa gaseasca un loc in care sa fie in siguranta dupa ce opreau. Padurea se retragea atat cat sa faca loc drumului, dar nimic mai mult.
- Janusz!
Ii parea rau ca trebuia sa-l trezeasca.
- Ja?
Vazand stradania tanarului de a se preface ca nu dormea, Wandei aproape ca-i veni sa rada.
- Aici nu-i decat padure cat vezi cu ochii! Nu cred ca o sa gasim un loc in care sa poposim.
Se crapa de ziua.
- Ce ne facem?
- Oprim!
- Da, dar unde? Ajuta-ma sa gasesc un loc!
La urmatoarea cotitura, umbrele padurii disparura. in fata, vazura vehicule militare abandonate pe marginea drumului. Dar Wanda era nedumerita. Daca erau abandonate, de ce se auzea zgomot de motoare?
Janusz sari ca ars, de parca l-ar fi strigat cineva din padure.
- Ii musai sa coboram din caruta! Acum! striga el, aratand cu degetul spre soare.
Wanda dadu prelata deoparte, in timp ce Janusz sari jos si tinu caii.
- Copii! Trezirea! Se apropie niste avioane! Iesiti! Repede! Irmgard, ia-o pe Edeline! Freddy, Ilse, haideti! Ilse, ia-l pe Helmut!
Zgomotul era tot mai puternic. Wanda cobori din caruta. Irmgard se dadu jos, tinand-o de mana. pe Edeline. Un soldat le facu semn celor doua fete sa se adaposteasca in padure, iar ele fugira catre el. Ilse, treaza acum, se catara in fata, cu Helmut in brate. Freddy ii urma. Wanda intinse bratele ca sa ia copiii.
- Haide, Freddy, grabeste-te! Ilse, da-mi-l pe Helmut!
Cazu prima bomba. Un camion din apropiere exploda. Caii isi smulsera haturile din mainile lui Janusz si o luara la goana, ducand caruta si jumatate din familie inspre avioanele care se intorceau ca sa-si continue treaba. Wanda ramase in mijlocul drumului, cu mainile goale, ridicate, iar singurul lucru pe care se gandi sa-l faca fu sa strige:
- Nu-i da drumul lui Helmut, Ilse! Nu-i da drumul!"
- Oprim!
- Da, dar unde? Ajuta-ma sa gasesc un loc!
La urmatoarea cotitura, umbrele padurii disparura. in fata, vazura vehicule militare abandonate pe marginea drumului. Dar Wanda era nedumerita. Daca erau abandonate, de ce se auzea zgomot de motoare?
Janusz sari ca ars, de parca l-ar fi strigat cineva din padure.
- Ii musai sa coboram din caruta! Acum! striga el, aratand cu degetul spre soare.
Wanda dadu prelata deoparte, in timp ce Janusz sari jos si tinu caii.
- Copii! Trezirea! Se apropie niste avioane! Iesiti! Repede! Irmgard, ia-o pe Edeline! Freddy, Ilse, haideti! Ilse, ia-l pe Helmut!
Zgomotul era tot mai puternic. Wanda cobori din caruta. Irmgard se dadu jos, tinand-o de mana. pe Edeline. Un soldat le facu semn celor doua fete sa se adaposteasca in padure, iar ele fugira catre el. Ilse, treaza acum, se catara in fata, cu Helmut in brate. Freddy ii urma. Wanda intinse bratele ca sa ia copiii.
- Haide, Freddy, grabeste-te! Ilse, da-mi-l pe Helmut!
Cazu prima bomba. Un camion din apropiere exploda. Caii isi smulsera haturile din mainile lui Janusz si o luara la goana, ducand caruta si jumatate din familie inspre avioanele care se intorceau ca sa-si continue treaba. Wanda ramase in mijlocul drumului, cu mainile goale, ridicate, iar singurul lucru pe care se gandi sa-l faca fu sa strige:
- Nu-i da drumul lui Helmut, Ilse! Nu-i da drumul!"
PRP: 59.99 Lei
Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.
38.99Lei
38.99Lei
59.99 LeiPrimesti 38 puncte
In stoc
Descrierea produsului
Pe masura ce razboiul se apropie in chip primejdios de meleagurile ei natale, zilele de scoala ale lui Ilse se transforma in lectii de supravietuire. Ca sa ramana in viata in toiul unei ierni aspre, familia ei se vede silita sa se alature celui mai mare exod din istoria omenirii. Insa Ilse il are de partea ei pe Janusz, tanarul argat al familiei. In vreme ce fug cu totii din calea armatei sovietice, basmele populare depanate de Janusz ii abat lui Ilse mintea de la frig, de la foame si de la ororile care se petrec in jurul lor. Janusz ii povesteste fetei despre un regat nimicit, din adancul Marii Baltice, de unde izvorasc lacrimile de chihlimbar ale unei regine cu inima franta.
Nu departe, incercand, dar nereusind sa fuga din calea unei armate razbunatoare, Arno si mama lui se ascund in ruinele unei vile din orasul Konigsberg, insufletiti de speranta ca, dupa incetarea razboiului, sa-si regaseasca familia risipita. Dar sederea lor in orasul fortificat devine cumplit de anevoioasa atunci cand se vad siliti sa se fereasca de bombe si sa scormoneasca prin ruine, in cautarea celor necesare supravietuirii. Curand, mama si fiul devin simpli pioni prinsi intre doi dusmani puternici, in vreme ce intreprind o calatorie catre o destinatie necunoscuta.
Autoarea bestsellerului Zborul albinelor ne propune un nou roman emotionant, ai carui protagonisti sunt doua familii dezradacinate de razboi, dar unite prin legaturile dragostei si curajului.
Cititorii vor rezona de indata atat cu cele doua familii descrise in Lacrimi de chihlimbar, cat si cu personajele secundare, fiindca Sofia Segovia are darul de a crea tipologii de neuitat. Evenimentele descrise in roman sunt prezentate din perspectiva unor oameni obisnuiti, angrenati in conflicte pe care nu au puterea sa le influenteze. - Booklist
Construit cu maiestrie si antrenant, Lacrimi de chihlimbar este un roman ce ilustreaza in mod stralucit veritabilul talent al autoarei Sofia Segovia, a carei scriitura se caracterizeaza printr-o elocventa plina de originalitate si printr-un stil al povestirii extrem de placut, ce are darul de a mentine mereu treaza atentia cititorului. - Midwest Book Review
Sofia Segovia descrie in chip evocator incercarile prin care trec refugiatii dispusi sa faca orice ca sa supravietuiasca. O astfel de perspectiva auctoriala il determina pe cititor ca, in loc sa fie de partea vreuneia dintre taberele angrenate intr-un conflict, sa simta compasiune fata de toti cei care sunt obligati sa treaca printr-un astfel de calvar. Aceasta poveste pune in lumina cumplitul pret platit de oameni in vreme de razboi, mai ales de catre femei, care trebuie sa mearga inainte orice ar fi. - Authorlink
Aceasta carte face parte din categoria celor care nu trebuie citite pe fuga. Romanul Sofiei Segovia reprezinta o lectura captivanta, care va va cuceri inima o data pentru totdeauna. Personajele prind viata in paginile cartii, facandu-va sa traiti alaturi de ele atat incercarile dramatice prin care trec, cat si rarele lor momente de bucurie. Lacrimi de chihlimbar este un roman de atmosfera atotcuprinzator, greu de descris in termenii obisnuiti ai unei recenzii literare. - Always With a Book
Fragment din cartea "Lacrimi de chihlimbar" de Sofia Segovia:
"Cum sa recunoasca Wanda fata de Hartwig ca, desi in seara aceea refuzase portia de tocana pregatita de Janusz - bunica Hannah privind cu inteles la ea si la farfuria ei-, a doua zi foamea invinsese, iar ea mancase, plina de recunostinta?
Tocana le ajunsese sapte zile. Acum, o saptamana mai tarziu, isi mancau cartofii fierti purtand in suflet nostalgia dupa vanatul lui Janusz. Copiii intrebau: Cand o sa ne mai prinzi o caprioara?, iar Janusz raspundea: Din pricina razboiului, is mai greu de prins!
In clipa de fata, Janusz dormea, istovit, pe capra carutei, langa Wanda. Caruta Ernei se impotmolise intr-un sant plin de noroi pe jumatate inghetat, facut, se gandise el, de camioanele militare. Fusese greu s-o scoata de acolo, in ciuda fortei cailor. Acum, Wanda tinea haturile si stia ca se indrepta in directia cea buna, dar nu credea ca aveau sa ajunga la un adapost inainte de ivirea zorilor. A doua zi era 1 mai, si cu cat se apropiau mai mult de vara, cu atat se lumina mai devreme. Ora aceea pierduta ii costase. Facusera o greseala periculoasa. Wanda isi spuse ca aveau sa-si petreaca ziua in padure.
Isi ridica privirea spre cer. Nimic. Poate ca, la urmatoarea cotitura, ar fi reusit sa gaseasca un loc in care sa fie in siguranta dupa ce opreau. Padurea se retragea atat cat sa faca loc drumului, dar nimic mai mult.
- Janusz!
Ii parea rau ca trebuia sa-l trezeasca.
- Ja?
Vazand stradania tanarului de a se preface ca nu dormea, Wandei aproape ca-i veni sa rada.
- Aici nu-i decat padure cat vezi cu ochii! Nu cred ca o sa gasim un loc in care sa poposim.
Se crapa de ziua.
- Ce ne facem?
- Oprim!
- Da, dar unde? Ajuta-ma sa gasesc un loc!
La urmatoarea cotitura, umbrele padurii disparura. in fata, vazura vehicule militare abandonate pe marginea drumului. Dar Wanda era nedumerita. Daca erau abandonate, de ce se auzea zgomot de motoare?
Janusz sari ca ars, de parca l-ar fi strigat cineva din padure.
- Ii musai sa coboram din caruta! Acum! striga el, aratand cu degetul spre soare.
Wanda dadu prelata deoparte, in timp ce Janusz sari jos si tinu caii.
- Copii! Trezirea! Se apropie niste avioane! Iesiti! Repede! Irmgard, ia-o pe Edeline! Freddy, Ilse, haideti! Ilse, ia-l pe Helmut!
Zgomotul era tot mai puternic. Wanda cobori din caruta. Irmgard se dadu jos, tinand-o de mana. pe Edeline. Un soldat le facu semn celor doua fete sa se adaposteasca in padure, iar ele fugira catre el. Ilse, treaza acum, se catara in fata, cu Helmut in brate. Freddy ii urma. Wanda intinse bratele ca sa ia copiii.
- Haide, Freddy, grabeste-te! Ilse, da-mi-l pe Helmut!
Cazu prima bomba. Un camion din apropiere exploda. Caii isi smulsera haturile din mainile lui Janusz si o luara la goana, ducand caruta si jumatate din familie inspre avioanele care se intorceau ca sa-si continue treaba. Wanda ramase in mijlocul drumului, cu mainile goale, ridicate, iar singurul lucru pe care se gandi sa-l faca fu sa strige:
- Nu-i da drumul lui Helmut, Ilse! Nu-i da drumul!"
- Oprim!
- Da, dar unde? Ajuta-ma sa gasesc un loc!
La urmatoarea cotitura, umbrele padurii disparura. in fata, vazura vehicule militare abandonate pe marginea drumului. Dar Wanda era nedumerita. Daca erau abandonate, de ce se auzea zgomot de motoare?
Janusz sari ca ars, de parca l-ar fi strigat cineva din padure.
- Ii musai sa coboram din caruta! Acum! striga el, aratand cu degetul spre soare.
Wanda dadu prelata deoparte, in timp ce Janusz sari jos si tinu caii.
- Copii! Trezirea! Se apropie niste avioane! Iesiti! Repede! Irmgard, ia-o pe Edeline! Freddy, Ilse, haideti! Ilse, ia-l pe Helmut!
Zgomotul era tot mai puternic. Wanda cobori din caruta. Irmgard se dadu jos, tinand-o de mana. pe Edeline. Un soldat le facu semn celor doua fete sa se adaposteasca in padure, iar ele fugira catre el. Ilse, treaza acum, se catara in fata, cu Helmut in brate. Freddy ii urma. Wanda intinse bratele ca sa ia copiii.
- Haide, Freddy, grabeste-te! Ilse, da-mi-l pe Helmut!
Cazu prima bomba. Un camion din apropiere exploda. Caii isi smulsera haturile din mainile lui Janusz si o luara la goana, ducand caruta si jumatate din familie inspre avioanele care se intorceau ca sa-si continue treaba. Wanda ramase in mijlocul drumului, cu mainile goale, ridicate, iar singurul lucru pe care se gandi sa-l faca fu sa strige:
- Nu-i da drumul lui Helmut, Ilse! Nu-i da drumul!"
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
-
PRP: 32.00 Lei
25.60 Lei
25.60 Lei32.00 Lei
