Scoala de Literatura "Mihai Eminescu" a fost o constelatie de talente pe cerul literelor romanesti. De aici a plecat si sensibila basarabeanca Maria Gaitan. Margarite poetice se insira in acest florilegiu. Ea aduce, astfel, o ofranda lirica Basarabiei inlacrimate, Romaniei ca matca spirituala, Israelului cald si ospitalier. O limpede si pura limba romana curgand ca apa de izvor intr-o caligrafie lirica proprie. Versul ca un cristal palpitand, iata darul ei catre cititori. Poemele ei au laconismul atingerilor usoare dintre vis si realitate, ezitand intre doua lumi strabatute de tristetea profunda a tarii de dincolo de negura, leaganul moldav vazut prin lacrima amintirilor. Maria Gaitan Mozes este azi o nonagenara cu viziune luminoasa: "Zilele / mai ning peste noi...,,imbratisarile / ni-s ca hainele calde. / Inimile / in schimb / ne sunt fara frau / si lasam iubirea, / inainte, sa curga, / limpede, linistita / ca o apa / de rau... " - Irina Airinei