Legaminte - Ally Condie

Nu ştiu ce să zic mai întâi despre această carte pentru că efectiv nu am cuvinte îndeajuns de multe pentru a spune cât de mult mi-a plăcut! Este superbă, superbă, superbă şi am devorat-o de la prima până la ultima pagină aşa cum nu am mai devorat de multă vreme o carte. Nu mă aşteptam să îmi placă atât de mult cartea, dat fiind faptul că nu aveam mare habar despre ce este. Am iubit fiecare personaj (mai puţin pe Xander) şi m-am îndrăgostit de Cassia şi Ky care mi-au fost dragi încă de la început. Aştept deja cu nerăbdare cel de-al doilea volum însă până atunci să mă opresc la primul. :D Mi-a plăcut foarte mult stilul autoarei! Am avut senzaţia că citisem deja multe cărţi scrise de ea, stilul fiind unul extrem de plăcut, cuvintele strecurându-se pe sub pielea mea încă de la prima filă. Mi-a plăcut mult sinceritatea personajelor (cel puţin a acelor care chiar au fost sinceri), lucru care m-a cucerit şi mai mult! Am considerat subiectul abordat de autoare destul de interesant. Ca în orice distopie, avem parte de o mare putere care guvernează tot ceea ce este în jur. În acest caz Societatea este cea care se află la putere, viaţa multora depinzând de urmarea unor reguli stricte. Cei tineri precum Cassia sunt trimişi la un bal unde îşi vor cunoaşte jumătatea vieţii lor, lucru ce este decis de către Societate, cei implicaţi neavând cum să se împotrivească. Însă ceva mai important pare că îşi face apariţia în cazul Cassiei, destinul îşi pune amprenta pe sentimentele ei şi nu numai, pregătindu-i o foarte lungă călătorie şi luptă pentru viitorul ei şi al celor din jur. Recomand cartea tuturor celor iubitori de distopii & romance laolaltă, însă totul nu se rezumă la asta! Puteţi afla mai multe despre drumul Cassiei în viaţă, despre alegerile pe care le va face ea în plan sentimental şi nu numai. "Ky e mai relaxat decât de obicei, stând întins pe spate, proptit în coate, cu faţa spre soare şi cu ochii închişi. Arată altfel când nu este încordat. Mă uit la el şi-mi dau seama că în ochii lui se citeşte cel mai bine distanţa pe care şi-o impune faţă de restul lumii. Căci, atunci când aude că mă apropii, îi deschide, mă priveşte şi aproape că se întâmplă. aproape că zăresc o scânteie din adevăratul Ky, înainte de a-mi arăta doar ceea ce vrea el să văd."