Pisania Manastirii Argesului, de pe fatada de apus, in partea dreapta, mentioneaza:
„Adusu-mi-am aminte domnia mea, cum ca multi imparati intru imparatiile acestea s-au salasluit, ci putini pe cea cereasca o au mostenit. De aceia dar iata si eu m-am sarguit nu numai a carmui aceasta imparatie, ci si a iubi pre Domnul din tot sufletul, fapte hune facand. Drept aceia am cunoscut si noi ca acesti fosti inaintea noastra stapanitori. acestea ascultandu-le s-au fericit, lasand desertaciunile pamantesti pamantenilor iar pentru ei imparatia cerului dobandind... Aceste dar, vazandu-le si noi, si de dorinta si osardie fiind condusi catre sfintele si dumnezeiesti le biserici a le zidi, inalta si infrumuseta, precum le-au durat si inaltat si infrumusetat, facandu-se ctitor ai nostri intru sfinti raposati mosi si stramosi, asemenea si noi urmand pilda lor, si dorinta si osardie avand catre aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica a cinstitei Adormiri a Prea sfintei, curatei si prea binecuvantatei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoare si pururi Fecioarei Maria, pe care am gasit-o domnia mea la Curtea de Arges daramata si neintarita: si prin harul dumnezeiesc si indemnul acestei Prea cinstite Maici a Domnului s-au deschis ochii inimii noastre si am hotarat aceasta mai sus pomenita biserica din temelii a o zidi si a o inalta si a o intari si i-am mai daruit sate si tigani si balti eu peste si dijma de la vami si vase de aur si de argint si margaritare si pietre nepretuite.
Limba: Romana-Engleza-Franceza