Intr-o dimineata de septembrie, in 2017, Michel Le Van Quyen se trezeste cu pareza faciala. Surmenaj, se pronunta diagnosticul, iar tratamentul prescris – repaus total. La inceput, inactivitatea este apasatoare, mintea ii vuieste, plina de ganduri negre care il asalteaza la nesfarsit. Vine insa apoi surpriza: linistea, in care se cufundase prin lipsa totala de activitate, incepe sa fie neasteptat de placuta, atat pentru trup, cat si pentru minte. Va lua atunci hotararea de a investiga binefacerile linistii.

 

Cu totii ii cunosteam intuitiv efectele benefice, dar iata ca acum neurostiintele ne pot oferi si explicatia stiintifica: cultivand linistea, fie acustica, fie a atentiei, vizuala sau meditativa, mintea noastra trece intr-o stare foarte speciala. Gratie acestei deconectari, creierul nostru se poate regenera si poate evacua acele toxine care duc la aparitia bolilor neurodegenerative. In plus, linistea in toate ipostazele sale este propice creativitatii, consolidarii memoriei si chiar constructiei "sinelui".

 

Asa cum marii intelepti din vechime, apartinand lumii orientale si occidentale deopotriva, intelesesera deja demult, stiinta ne confirma astazi uimitorul impact al linistii: acela de a ne da forta sa ne luam in stapanire propria lume interioara.