Ultima fotografie

De (autor): Bogdan Hrib

0
(0 reviews)
Ultima fotografie - Bogdan Hrib
Rasfoieste

Recenzie blog.libris.ro

Dacă ați auzit de Bogdan Hrib, cu siguranța ați auzit de Editura Tritonic, una dintre puținele edituri din România dedicate segmentului de carte crime-mistery-thriller. Reciproca este de asemenea valabilă: dacă ați auzit de Editura Tritonic e foarte probabil să fi auzit și de Bogdan Hrib. Și pentru mine, cele două nume aproape că se identificau (mai ales că Bogdan Hrib nu este doar editor de carte ci a semnat, la rândul său, singur sau în colaborare câteva ficțiuni din genul menționat). Tocmai de aceea m-am mirat să văd ultimul roman al lui Bogdan Hrib publicat la o cu totul altă editură decât Tritonic (e vorba de Editura Cartea Românească). Fără să îmi fie pe deplin lămurită această opțiune a autorului, m-am gândit totuși că Bogdan Hrib a ales să parieze, de data aceasta pe o altă tematică, pe un alt gen decât cel polițist, într-o proză pe care însuși autorul o consideră un omagiu adus fotografiei și fotografilor.

Alexandru Zaharia este un fost fotoreporter care, ajuns la vârsta de 50 de ani își trăiește o fantezie de invidiat: aceea de a călători pe un vas de croazieră, pe un fel de insulă cu elice ca a lui Jules Verne, doar ca reinventată de tehnologiile secolului XX (care vine mai degrabă în întâmpinarea nevoii de huzur a burgheziei consumeriste). Miza acestei călătorii nu este nepărat divertismentul și aventura. Mai degrabă vorbim de o încercare de regăsire personală a unui protagonist aflat în criză. Deși nu ne introduce în vreo intrigă cu iz polițist, Bogdan Hrib parcă alege să îi asocieze protagonistului său ceva din trăsăturile eroilor din cărțile și filmele noir: Alexandru Zaharia este un tip cu figură epuizată (pungile de sub ochi au culoarea gri albăstruie ca petrolul), singuratic, în pragul deznădejdii unei vârste a reevaluărilor, bântuit de trecut și desigur… curtat de femei, chiar dacă e ușor de anticipat că ele vor aduce tulburare, poate chiar necazuri. În plus, protagonistul pare genul de individ care le-a trăit pe toate și și-a pierdut motivația și sensul existențial: pasionat de fotografie, Alexandru a reușit, la începutul anilor 90 să își creeze o afacere și un nume, după ce a simțit pe pielea lui cum se scrie istoria democrației originale (cu polițiști cu vechi reflexe autoritare, cu mineri violenți, cu nunți și botezuri gustate românește etc). După un proiect economic consistent, după două căsnicii eșuate, după criza de la 40 de ani care l-a împins fără speranță să redescopere ceva din prospețimea obiceiurilor tinerești, Alexandru ajunge să fugă de lume, sleit de un soi de disperare și de insomnii.

Printre cei 2000 de pasageri ai pachebotului, Alexandru o întâlnește însă pe Diana, o angajată a vasului de croazieră, o fostă colegă de școală de care evident că nu își mai aduce aminte. La rândul ei, Diana pare o jucărie la fel de stricat㠖 căsătorită cu un nomenclaturist, mai mult din interes decât din dragoste, aflând că soțul ei este un turnător la Securitate, după un divorț expeditiv, după o călătorie peste hotare, Diana ajunge să lucreze la o firmă străină, fără a afla cine știe ce satisfacții. Seară de seară, fără să înțeleagă prea bine de ce și uneori având un comportament de-a dreptul nemilos și brutal, Alexandru se va întâlni cu Diana la bar sau în cabină, pentru a împărtăși fragmente din istoria personală a ratărilor. În timpul zilei, același Alexandru va fi curtat și căutat de o tânără și proaspătă daneză obsedată să fie fotografiată. Două femei care vor cere de la protagonist ceea ce el aparent nu mai poate da: consolări afective și instantanee inspirate și pasionale. Cu toate acestea, personajul masculin va continua să se întâlnească cu Diana (deși uneori cheful conversațional e greu de resuscitat) și va accepta chiar și insistențele provocatoarei daneze Caja, într-o atmosferă în care timpul parcă se oprește și doar poveștile curg: povești despre anii 90, despre liceu, despre căsnicii eșuate, despre dezamăgiri și deznodăminte triste. Pe măsură ce protagoniștii se vor dezvălui mai mult, în vreme ce destinația geografică a croazierei se va apropia tot mai mult, călătoria personală a celor două fantome, Diana și Alexandru va deveni tot mai incertă. Bogdan Hrib oferă o poveste tristă a unui cuplu lipsit de șanse, construit pe epuizări și spovedanii, dar și a unei… posibile mântuiri.

Așa cum am amintit, romanul este dedicat, chiar de către scriitor, fotografiei și fotografului. Și nu doar pentru că autorul este un pasionat al acestei arte, nu doar pentru că Alexandru Zaharia este un fost fotoreporter care se luptă cu apăsătoarea și în același timp salvatoarea perspectivă pe care o deschide fotografia. Inclusiv construcția romanului e aparte: avem de a face cu 50 de captiole intitulate fiecare printr-un singur cuvânt (deci, în total 50 de cuvinte), toate alcătuind un mic vocabular definitoriu pentru vârsta de 50 de ani (la fel cum un portofoliu de fotografii poate fi definitoriu pentru un artist, pentru o epocă - doar că în acest caz avem de a face cu un portofoliu al unei vârste). Nu în ultimul rând, romanul lui Bogdan Hrib este dedicat profesiei care îmbină tehnica și arta poate și pentru că, așa cum sugerează la un moment dat Alexandru: „toate visele capitaliste au avut de fapt ca punct de plecare o fotografie sau macar ideea unei imagini” – această remarca ne amintește ca, fie de am sesizat, fie de nu am sesizat acest fapt, fotografia a reprezentat o articulație existențială importantă a (dez)ordinii postdecembriste.

ULTIMA FOTOGRAFIE- Bogdan Hrib- Editura Cartea Romaneasca, 2012

Sever Gulea pentru blog.libris.ro
Citeste mai mult

Ultima fotografie

De (autor): Bogdan Hrib

0
(0 reviews)
Ce faci atunci cind, peste citeva saptamini, implinesti 50 de ani, nu mai ai nimic de pierdut si nu mai crezi in nimic? O calatorie lunga pe o luxoasa nava de croaziera, inconjurat de necunoscuti, poate fi o solutie?
Alexandru Zaharia, fost fotoreporter si fost proprietar de agentie de publicitate, crede ca da. Crede ca se poate pierde printre cei 2.000 de pasageri, ca isi poate cauta salvarea in anonimat si in singuratate... Greseste.
Diana lucreaza pe vas si i-a fost colega in clasa a doua primara. Navaleste in viata lui cu toate amintirile ei, cu toate infringerile si cu toate frustrarile. Ca intr-un remake al celor 1001 de nopti, cei doi incearca sa scape de amintirile dureroase. Dar amintirile lor sint puternice si pot fi fatale. Zi dupa zi, povestile celor doi nu duc spre o iubire salvatoare, ci doar spre o noua exacerbare a lipsei de motivatie, de speranta, duc spre deznadejde...
Alex Zaharia are o lista cu 50 de cuvinte; 50, ca anii pe care ii va implini curind. Fiecare dintre aceste cuvinte ascunde o poveste. A lui sau a ei. 50 de povesti in 50 de capitole.
Nici aparitia tinerei Caja, nici capitanul, nici oceanul sau porturile Africii nu pot amina inevitabilul si nu pot schimba destinele lor.
O calatorie incredibila, o intilnire improbabila, o iubire imposibila.
 
„Bogdan Hrib este romancier in sensul cel mai pur al cuvintului, se misca natural in proza de intindere, cu actiune, personaje, intriga. El trece acum de la subgenurile mai dinamice, crime, thriller, mystery, pe care le-a frecventat cu succes, la un roman de dragoste cu o nuanta usor exotica, dar si mai profund in masura complexitatii sporite a personajelor. Eroul si naratorul actiunii este un fost fotograf profesionist care traieste, pe fondul unei depresii, o poveste de iubire. Expert al suspansului, al neprevazutului, al stilului alert si palpitant, Bogdan Hrib vine in romanul psihologic cu toate aceste calitati care se dovedesc fertile si manevreaza cu siguranta destine verosimile, dar si incitante. Pariez ca el isi va cuceri si de data asta cititorii.” (Horia Garbea)
 
"Nu in ultimul rand, romanul lui Bogdan Hrib este dedicat profesiei care imbina tehnica si arta poate si pentru ca, asa cum sugereaza la un moment dat Alexandru: „toate visele capitaliste au avut de fapt ca punct de plecare o fotografie sau macar ideea unei imagini” – aceasta remarca ne aminteste ca, fie de am sesizat, fie de nu am sesizat acest fapt, fotografia a reprezentat o articulatie existentiala importanta a (dez)ordinii postdecembriste."
 
Citeste mai mult

-10%

8.66Lei

9.62 Lei

Sau 866 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

Indisponibil

Plaseaza rapid comanda

Important icon msg

Completeaza mai jos numarul tau de telefon

Poti comanda acest produs introducand numarul tau de telefon. Vei fi apelat de un operator Libris.ro in cele mai scurt timp pentru prealuarea datelor necesare.

Descrierea produsului

Ce faci atunci cind, peste citeva saptamini, implinesti 50 de ani, nu mai ai nimic de pierdut si nu mai crezi in nimic? O calatorie lunga pe o luxoasa nava de croaziera, inconjurat de necunoscuti, poate fi o solutie?
Alexandru Zaharia, fost fotoreporter si fost proprietar de agentie de publicitate, crede ca da. Crede ca se poate pierde printre cei 2.000 de pasageri, ca isi poate cauta salvarea in anonimat si in singuratate... Greseste.
Diana lucreaza pe vas si i-a fost colega in clasa a doua primara. Navaleste in viata lui cu toate amintirile ei, cu toate infringerile si cu toate frustrarile. Ca intr-un remake al celor 1001 de nopti, cei doi incearca sa scape de amintirile dureroase. Dar amintirile lor sint puternice si pot fi fatale. Zi dupa zi, povestile celor doi nu duc spre o iubire salvatoare, ci doar spre o noua exacerbare a lipsei de motivatie, de speranta, duc spre deznadejde...
Alex Zaharia are o lista cu 50 de cuvinte; 50, ca anii pe care ii va implini curind. Fiecare dintre aceste cuvinte ascunde o poveste. A lui sau a ei. 50 de povesti in 50 de capitole.
Nici aparitia tinerei Caja, nici capitanul, nici oceanul sau porturile Africii nu pot amina inevitabilul si nu pot schimba destinele lor.
O calatorie incredibila, o intilnire improbabila, o iubire imposibila.
 
„Bogdan Hrib este romancier in sensul cel mai pur al cuvintului, se misca natural in proza de intindere, cu actiune, personaje, intriga. El trece acum de la subgenurile mai dinamice, crime, thriller, mystery, pe care le-a frecventat cu succes, la un roman de dragoste cu o nuanta usor exotica, dar si mai profund in masura complexitatii sporite a personajelor. Eroul si naratorul actiunii este un fost fotograf profesionist care traieste, pe fondul unei depresii, o poveste de iubire. Expert al suspansului, al neprevazutului, al stilului alert si palpitant, Bogdan Hrib vine in romanul psihologic cu toate aceste calitati care se dovedesc fertile si manevreaza cu siguranta destine verosimile, dar si incitante. Pariez ca el isi va cuceri si de data asta cititorii.” (Horia Garbea)
 
"Nu in ultimul rand, romanul lui Bogdan Hrib este dedicat profesiei care imbina tehnica si arta poate si pentru ca, asa cum sugereaza la un moment dat Alexandru: „toate visele capitaliste au avut de fapt ca punct de plecare o fotografie sau macar ideea unei imagini” – aceasta remarca ne aminteste ca, fie de am sesizat, fie de nu am sesizat acest fapt, fotografia a reprezentat o articulatie existentiala importanta a (dez)ordinii postdecembriste."
 
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one