Managementul instituțiilor publice în economia digitală
Managementul instituțiilor publice în economia digitală
Deşi se vorbeşte de un deceniu despre digitalizare și efectele noilor tehnologii asupra mediului socio-economic, criza pandemică COVID 19 a produs o explozie a adoptării acestora. Confruntați cu situația lockdown-ului, o mare parte a activității a trebuit să fie adaptată și să se desfășoare utilizând aplicații digitale. Astfel, educația a dezvoltat platforme şi a utilizat aplicații pentru a desfășura cursuri, examene, depunere și solicitare documente online. Furnizorii de produse s-au asociat cu serviciile de livrare dezvoltând aplicații precum Bringo, Glovo, Tazz și multe altele care au permis livrarea de produse. Toți operatorii economici s-au orientat către magazine virtuale, comenzi online şi livrări la domiciliu.
Administrația publică, deși mai înceată, a fost nevoită să dezvolte la rândul său platforma e-vaccinare pentru programare în vederea vaccinării și pentru descărcarea certificatelor aferente. Mai mult, au fost luate deciziile necesare pentru operaționalizarea serviciilor medicale online, dând posibilitatea emiterii rețetelor și transmiterii lor electronice. Alte instituții publice si-au evaluat posibilitățile de emitere a unor documente online, cum ar fi cazierul judiciar şi cel fiscal. Toate acestea au arătat valenţele pozitive ale adoptării şi transformării digitale.
Administrația publică, deși mai înceată, a fost nevoită să dezvolte la rândul său platforma e-vaccinare pentru programare în vederea vaccinării și pentru descărcarea certificatelor aferente. Mai mult, au fost luate deciziile necesare pentru operaționalizarea serviciilor medicale online, dând posibilitatea emiterii rețetelor și transmiterii lor electronice. Alte instituții publice si-au evaluat posibilitățile de emitere a unor documente online, cum ar fi cazierul judiciar şi cel fiscal. Toate acestea au arătat valenţele pozitive ale adoptării şi transformării digitale.
Putem concluziona că pandemia COVID 19 a constituit un factor de,,push" foarte puternic atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru administrația publică să stabilească ținte ambițioase pentru procesul de adoptare și transformare digitală. În acest sens Comisia Europeană a creat Compasul digital conform căruia 80% din populație va trebui să aibă competenţe digitale de bază până în 2030. Aceste competenţe sunt necesare pe de-o parte unei bune integrări pe piața muncii, dar și pentru accesul la o serie de servicii, inclusiv cele publice.
În prezenta lucrare, autoarea își propune să răspundă întrebărilor legate de procesul de digitalizare a administrației publice românești și adaptabilitatea sistemului la noile realități ale instrumentelor digitale, pornind de la a face o analiză a gradului de digitalizare a administrației publice și de identificare a vulnerabilităților României în raport cu alte state. - Prof. univ. dr. Adriana Grigorescu
50.00Lei
50.00Lei
Primești 50 puncte
In stoc
Estimare livrare marti, 10 februarie - miercuri, 11 februarie
Descrierea produsului
Deşi se vorbeşte de un deceniu despre digitalizare și efectele noilor tehnologii asupra mediului socio-economic, criza pandemică COVID 19 a produs o explozie a adoptării acestora. Confruntați cu situația lockdown-ului, o mare parte a activității a trebuit să fie adaptată și să se desfășoare utilizând aplicații digitale. Astfel, educația a dezvoltat platforme şi a utilizat aplicații pentru a desfășura cursuri, examene, depunere și solicitare documente online. Furnizorii de produse s-au asociat cu serviciile de livrare dezvoltând aplicații precum Bringo, Glovo, Tazz și multe altele care au permis livrarea de produse. Toți operatorii economici s-au orientat către magazine virtuale, comenzi online şi livrări la domiciliu.
Administrația publică, deși mai înceată, a fost nevoită să dezvolte la rândul său platforma e-vaccinare pentru programare în vederea vaccinării și pentru descărcarea certificatelor aferente. Mai mult, au fost luate deciziile necesare pentru operaționalizarea serviciilor medicale online, dând posibilitatea emiterii rețetelor și transmiterii lor electronice. Alte instituții publice si-au evaluat posibilitățile de emitere a unor documente online, cum ar fi cazierul judiciar şi cel fiscal. Toate acestea au arătat valenţele pozitive ale adoptării şi transformării digitale.
Administrația publică, deși mai înceată, a fost nevoită să dezvolte la rândul său platforma e-vaccinare pentru programare în vederea vaccinării și pentru descărcarea certificatelor aferente. Mai mult, au fost luate deciziile necesare pentru operaționalizarea serviciilor medicale online, dând posibilitatea emiterii rețetelor și transmiterii lor electronice. Alte instituții publice si-au evaluat posibilitățile de emitere a unor documente online, cum ar fi cazierul judiciar şi cel fiscal. Toate acestea au arătat valenţele pozitive ale adoptării şi transformării digitale.
Putem concluziona că pandemia COVID 19 a constituit un factor de,,push" foarte puternic atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru administrația publică să stabilească ținte ambițioase pentru procesul de adoptare și transformare digitală. În acest sens Comisia Europeană a creat Compasul digital conform căruia 80% din populație va trebui să aibă competenţe digitale de bază până în 2030. Aceste competenţe sunt necesare pe de-o parte unei bune integrări pe piața muncii, dar și pentru accesul la o serie de servicii, inclusiv cele publice.
În prezenta lucrare, autoarea își propune să răspundă întrebărilor legate de procesul de digitalizare a administrației publice românești și adaptabilitatea sistemului la noile realități ale instrumentelor digitale, pornind de la a face o analiză a gradului de digitalizare a administrației publice și de identificare a vulnerabilităților României în raport cu alte state. - Prof. univ. dr. Adriana Grigorescu
Detaliile produsului
