Maresalul, Hitler si evreii

Dupa Maresalul Ion Antonescu. O biografie si O istorie altfel a evreilor din Romania, lucrari pentru care l-am felicitat pe domnul Tesu Solomovici, acest studiu nou, interesant si bine documentat pune un reflector asupra aceluiasi maresal si asupra celor intamplate in preajma si in ziva de 13 octombrie 1942.
Nu vor fi niciodata de ajuns studiile si cercetarile despre acest conducator roman si despre cei patru ani de guvernare antonesciana.

Evreu fiind, un supravietuitor al tragediei Holocaustului, domnul Tesu Solomovici are meritul de a scrie istorie adevarata, fara ura, fara partinire, fara patima, fara ranchiuna. El se straduie sa descurce ghemul incalcit al istoriei zilei de octombrie. Si reuseste!

Autorul a facut bine punand ca moto lucrarii sale angajamentul maresalului dat liderului evreu Wilhelm Filderman: "Am garantat, prin declaratiile facute, viata si libertatea evreilor autohtoni. Trebuie sa ma tin de euvant..."

Cand cautam motivele pentru care maresalul a semnat decizia din ziua de 13 octombrie 1942, trebuie sa ne referim la angajamentul de mai sus.
Evident, faptul istoric nu poate fi escamotat, el a avut loc pe fundalul privatiunilor si suferintelor care au lovit populatia evreiasca din Romania, toate datorate aceluiasi maresal Ion Antonescu.

Cartea domnului Tesu Solomovici, bizuita pe un bogat material arhivistic si bibliografic, reuseste sa ne convinga ca asa s-au petrecut lucrurile in acea zi de 13 octombrie 1942. Felix dies - o numeste autorul. Si nu numai evreii o pot numi astfel. Salvarea evreimii-romane de la pieire este si istorie romaneasca.