X
Categorii:
inchide meniul
Manuale Scolare
Bestselleruri
L-V 08:00 - 20:00 0371.781.781

Maret vom arde. Saga Cuceritorului. Partea III - Kiersten White

4.4

39.9  Lei

sau 3990 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: LED978-606-793-619-3

An aparitie: 2019

Autor: Kiersten White

Categoria: Literatura Universala

Categoria: Carti pentru adolescenti, Young Adult

Colectie: Leda Edge

Editie: Necartonata

Editura: LEDA

Format: 200 x 130 x 23 mm

Nr. pagini: 384

Titlu Original: Bright We Burn

Traducator: Iulia Anania



Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Transport Gratuit peste 75 de lei
Puncte de fidelitate
30 de Zile Drept de Retur
 

Maret vom arde este partea a III-a din Saga Cuceritorului

Bestseller New York Times

Cine va trai? Cine va muri? Si cine va domni triumfator? 
 
UNELE IUBIRI VINDECA
Chinuit de faptul ca nu stie ce s-a ales de Nazira si de Ciprian, Radu e chemat inapoi in noua capitala. Mehmed cladeste un imperiu, devenind sultanul de care are nevoie poporul sau. Ca imparat, Mehmed e mai puternic ca niciodata… dar ingrozitor de singur. Oare asta inseamna ca Radu va putea in sfarsit sa aiba ceva mai mult cu Mehmed?
 
UNELE IUBIRI DISTRUG
Domnia Ladei de dreptate absoluta a creat o Valahie lipsita de crime. Insa Lada nu va avea liniste pana ce lumea nu va afla ca hotarele tarii ei sunt inviolabile. Astfel ca atunci cand se hotaraste sa-i trimita lui Mehmed cadavrele solilor lui de pace, sultanul si Radu nu au de ales – trebuie sa-i declare razboi fetei print, care a devenit cu adevarat un dragon. Daca Ladei ii este ingaduit sa continue, doar moartea va triumfa.
 
UNELE IUBIRI NU SFARSESC NICIODATA
Numai distrugand tot ce-a fost inainte – inclusiv relatiile sale – va putea Lada cu adevarat sa-i cladeasca tara pe care si-o doreste. Radu se teme ca ei subestimeaza vointa de neclintit a surorii lui, insa Mehmed continua sa o iubeasca. Si o intelege. Ea trebuie sa piarda in fata lui, astfel incat sa o poata feri de primejdii. E singura cale… nu-i asa?
 
Revendica tronul! Cere coroana! Condu lumea!

Fragment din romanul "Maret vom arde. Saga Cuceritorului. Partea III" de Kiersten White:
 
"Lada intra in sala de primire, avandu-i pe Bogdan in spate si pe Nicolae alaturi de ea. Doi barbati o asteptau. Unul, regele pe care il cunostea. Iar celalalt, varul ei. Matei Corvin se ridica si arunca un teanc de pergamente pe podeaua de piatra.
- Idioata mica si hidoasa! marai el.
Lada zambi.
- Hai, hai, zise celalalt barbat, Stefan, domnul Moldovei. Apoi se lasa pe spate, dezinvolt, in scaunul sau, cu un picior intins in fata, masurand-o curios pe Lada: Verisoara.
Lada il saluta cu o inclinare scurta din cap.
- Vere.
Nu stia multe despre el, doar ca avea o inclinatie spre a cauta motiv de harta si a castiga infruntarile. Deja il placea mai mult decat pe Matei. Dar oricat ar fi preferat sa se intalneasca numai cu Stefan, era bine ca ambii domnitori sosisera deodata. Asta grabea lucrurile. Stefan se indrepta in scaun.
- Ma bucur sa te cunosc, in sfarsit. Mama ta este...
- Nu ma intereseaza deloc mama.
Nu voia sa o aduca pe femeia aceea - si slabiciunea ei – in aceasta discutie. Stefan trebuia sa vada ca ea nu semana deloc cu femeia care ii daduse nastere. Lada lua scaunul aflat in fata celor doi barbati. Se aseza ca un barbat, cu spatele drept si picioarele desfacute, cu bratele incrucisate peste piept. Matei se aseza la loc, manios, intr-o postura teapana. Probabil sperase ca ea sa reactioneze mai amplu. Lada era hotarata sa nu-i spuna nimic din ceea ce astepta. Cand fusesera ultima data impreuna, el era aproape un rege, iar ea lupta pentru sansa de a fi un print. Acum ea era print. Si nu avea de gand sa il lase sa uite asta.
- Presupun c-ai primit aceeasi scrisoare ca mine, ii spuse Matei lui Stefan.
Ridicand o spranceana, Stefan scoase propriul sau teanc de pergamente. Isi drese glasul si citi cu voce tare:
-„Am omorat tarani, barbati si femei, tineri si batrani, care traiau de la Oblucita si Novo Selo, unde se varsa Dunarea in mare, pana la Rahova, care se afla langa Chilia..." Facu o pauza, privind in sus: Cum e Chilia la vremea asta?
- Destul de placuta, spuse Lada, care remarcase intrebarea incisiva a lui Stefan.
Nu uitase nici ca Moldova avea un interes legitim asupra Chiliei. Exact din acest motiv o si mentionase. De-a lungul timpului fusese cand sub stapanirea Bulgariei, cand sub cea a Valahiei sau a Moldovei. Acum era a ei, pentru ca o cucerise. Stefan ridica o spranceana, amuzat.
- Ma bucur sa aud asta. Sa continuam. Alte localitati, de-a lungul Dunarii si ah, da, asta-i portiunea mea favorita: „Am omorat douazeci si trei de mii, opt sute optzeci si patru de turci, fara a-i numara pe cei pe care i-am ars in casele lor sau turcii ale caror capete au fost taiate de soldatii nostri. Astfel, Inaltimea Ta, trebuie sa afli ca am incalcat tratatul de pace cu Mehmed." Stefan lasa in jos scrisoarea, razand: As cam zice ca da!"

Livrarea se face din stoc din depozitul de carte Libris, in zilele lucratoare. Transportul este gratuit prin curier rapid, oriunde in Romania, pentru orice comanda de minimum 75 de lei. Pentru orice solicitare apelati call center-ul Libris de luni pana vineri intre orele 8-20.

Altii au comandat si...

commentarii
Rating general al produsului
4.4 (5 review-uri)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri
Florina56 08/28/2020
ATENTIE! Spoilere nesimtite!Ca sa-l citez pe Stefan Salvatore: How many more ways can you rip my heart out, Kiersten?Volumul 3 vine ca o ghiulea de tun. Desi am facut prostia sa-mi dau spoilere singura, frunzarind cartea la intamplare, au fost inca destule momente care m-au surprins.Acum ca a trecut febra lecturii si adrenalina actiunii, imi dau seama ca exista si unele neajunsuri ale povestii. Un amanunt din volumul precedent ar fi faptul ca Radu este acceptat mult prea usor la Constantinopol, dar avand doar punctul lui de vedere, cumva suntem fortati sa acceptam explicatia lui. Volumul acesta mi s-a parut destul de scurt, m-as fi asteptat la macar 500 de pagini. Pe alocuri pare putin grabit si scris cu toporul. Totusi, seria este una solida, are elemente puternice care fac din ea o lectura cu adevarat calitativa: inspiratia istorica folosita cu maiestrie, dezvoltarea personajelor, actiunea palpitanta, ideile transmise. Jos palaria pentru autoare!Sa vorbim despre Lada, alias Doamna Tepes. Am fost ferm convinsa ca autoarea va merge pana la capat cu acest personaj si a facut-o. Scenele pe care toti le-au gasit socante (oranduirea de oameni trasi in teapa, supriza otomanilor cand ajung la Targoviste, lupta cu oamenii lui Matei) mie mi-au placut la nebunie. Autoarea a portretizat un om (nu o femeie, nu un barbat, UN OM) capabil sa faca orice pentru tara lui. Lupta continua a Ladei m-a emotionat si prin prisma faptului ca am citit o bucata din istoria tarii mele, despre stramosii nostri care s-au opus otomanilor. Desi nu ma vad patrioata si nici impresionata de lucruri din astea, recunosc ca aceasta carte a reusit sa ma miste, cu atat mai mult cu cat transformarea literara a lui Vlad Tepes in femeie i-a conferit o mai mare greutate a faptelor. Asa ca oricat de sarmant ar fi Mehmed, oricat de multe conflicte as avea in legatura cu Radu si pacea lui gasita in Islam, eu tin cu Lada. As lupta alaturi de Lada (chiar daca probabil as muri prima, haha).Exista de-a lungul seriei mai multe paragrafe/linii de dialog in care personajele isi dau cu parerea despre actiunile Ladei. Ba chiar ea este comparata cu Mehmed prin prisma faptului ca este lacoma dupa putere. - N-am niciun interes sa cuceresc. Numai sa le dau de veste celorlalti ca granitele Valahiei sunt de netrecut.Dupa replica asta, oricine crede contrariul, are o teapa de la mine.Paralela dintre Lada si Constantin, pe care o face Radu, puncteaza bine faptul ca mandria lor de a lupta pana la capat se soldeaza cu vieti omenesti. In privinta Ladei este vorba si de o supunere in fata unui barbat, prin prisma relatiei pe care o au. Intr-adevar, Lada si-ar putea calca pe mandrie, si folosindu-se de sentimentele pe care le are Mehmed fata de ea, ar putea capata niste conditii de vasalitate bune pentru Valahia (asa cum sugereaza Nicolaie prin capitolul 9). Dar atunci, toata zbaterea ei de a lua inapoi tronul Valahiei ar fi fost in zadar. Lupti de unul singur sa recapeti ce este al tau, doar ca sa vina altul cu pretentia sa imparti si cu el? Stai jos, Mehmed, ca nu-i chiar asa!Un lucru care m-a deranjat la Lada este modul cum s-a comportat cu Bogdan. Recunosc, o vreme am fost si eu sub mirajul lui Mehmed, si tin minte ca ma enerva cumplit Bogdan in volumul 2. In volumul acesta am realizat ca, de fapt, el ar fi fost alegerea logica si buna pe care ar fi trebuit s-o faca Lada. Un barbat care nu-i poate oferi nimic, dar care totusi ii poate oferi totul: loialitate, intelegere, dragoste.Despre Mehmed: un lucru pe care nu mai tin minte daca l-am mentionat la volumul precedent este lacomia lui fara margini si modul in care are impresia ca tot ce decide el este just. Neavand perspectiva lui este destul de dificil in a-l caracteriza cat mai obiectiv si pertinent, dar pana la urma nu este o istorie a otomanilor, ci a valahilor care vor sa iasa de sub stapanirea lor. In volumul 2 el a tratat visul Ladei ca pe ceva marunt. De ce sa fie print intr-o tara nesemnificativa (tara ei), cand ar putea fi imparateasa. Cu alte cuvinte, visul lui de barbat este unul maret si corect, pe cand visul ei de femeie este ceva nedemn de luat in seama. Probabil si de aici tradarea (nu tu soldati promisi, nu tu ajutor), ca sa aiba apoi tupeul sa zica in volumul 3: - I-am dat tronul. (pg 71)N-a demonstrat decat ca e alt barbat care isi asuma meritele unei femei. Cum mai exact i l-a dat, cand ea si l-a luat singura, prin varsare de sange? Singurul lucru bun din toata scena este ca Radu, care in sfarsit incepe sa se trezeasca din betia numita Mehmed, ii ia apararea Ladei si explica cum de fapt el nu i-a dat absolut nimic.Cumva il si admir pe Maehmed, ii admir vointa, dorintele pentru care lupta, chiar daca nu sunt intru totul de acord cu ele. Sa vrei sa conduci un imperiu si sa ai alaturi femeia pe care o iubesti cere sacrificii, pe care din pacate el nu le poate face. Lada a sacrificat iubirea pentru el in favoarea Valahiei. Nu spun ca Mehmed ar trebui sa isi sacrifice imperiul pentru Lada, dar e clar ca nu are cum sa-i castige respectul prin mentinerea vasalitatii. Ori situatia politica nu-i permite sa renunte la vasalitate, fiindca ar destabiliza granitele. Avem deci un cerc vicios, din care nu cred ca s-ar fi putut iesi, dar care i-a conferit lui Mehmed transformarea din personaj de carton in om in carne si oase, cu care poti empatiza. Bine, asta daca nu punem la socoteala ca tot un bulangiu de prima clasa ramane (cu toate implicatiile cuvantului) pentru faptul ca o tradeaza, fiindca pentru el este mai important s-o aiba sub orice fel. La care mai adaugam faptul ca se foloseste de sentimentele lui Radu pentru a-l atrage de partea lui, ca sa nu se simta singur. Si considera ca daca Radu s-a intors, o va face si Lada.L-am lasat pe Radu la final, fiindca am niste conflicte interioare violente rau in ceea ce-l priveste. De asta cred ca e posibil nu aruncati cu pietre - ca el sa fie cel mai complex personaj din serie. E drept ca in volumul 2 m-a enervat cumplit si l-am numit smiorcait, numai ca acum, avand o imagine de ansamblu si gandind un pic la rece, imi dau seama ca comportamentul sau este justificat si pertinent.El se intreaba la un moment dat daca nu merita fericire, cu aluzie clara la Mehmed. Initial am vrut sa-si gaseasca fericirea, dupa care m-am enervat cumplit vazand ca il alege pe Mehmed in detrimentul Ladei. L-am considerat pe Radu a fi de toate: egoist, tradator, naiv, orb, fara sa iau in calcul faptul ca doi copii crescuti in acelasi mediu se pot dezvolta diferit. Radu a gasit propriul lui mecanism de adaptare, diferit de al Ladei. Lada nu a putut intelege pacea pe care a gasit-o el in credinta Islamului, cum nici Radu nu a putut fi de acord pana la capat cu firea violenta a Ladei. La un moment dat, ce m-a enervat cel mai tare a fost atitudinea lui Radu fata de Valahia. Intr-adevar, Valahia nu i-a oferit lui nimic, fiind ostatic la curtea otomana, insa Radu vede ca schimbarile Ladei au schimbat nu numai tara, ci si oamenii. Radu stie ca valahii merita mai mult decat sa fie vasalii otomanilor. Scena cand Lada trece prin dreptul mamelor care isi strang baietii de umeri, baieti ce nu vor deveni ieniceri, este absolut induiosatoare. Lada nu si-a dorit decat ca alti copii sa nu mai aiba parte de soarta lor, de aici pornirea ei salbatica de a lupta sub orice chip cu otomanii.Pe final lucrurile evolueaza frumos intre cei doi frati si ma declar multumita de incheiere.O chestie asupra careia am dubii este relatia lui cu Ciprian. Nu stiu daca Ciprian a avut vreun rol semnificativ in poveste sau a fost introdus doar ca Radu sa nu moara singur. Ciprian parca il iarta prea repede, ceva ma nemultumeste. Era intr-adevar nevoie de cineva care sa-l scoata pe Radu din amorezarea de Mehmed, cred doar ca Ciprian nu a iesit cu nimic in evidenta, la modul ca ar fi putut fi oricare alt barbat acolo de care sa se indragosteasca Radu. Ar fi poate faptul ca era nevoie de cineva din Constantinopol, unde Radu a petrecut mare parte din volumul 2.Un alt lucru asupra caruia vreau sa atrag atentia este modul cum a fost redata tema homosexualitatii in aceasta serie. In volumul 2 Nazira explica foarte frumos cum Dumnezeu este mult mai mare decat putem noi cuprinde. Cu alte cuvinte este o celebrare a iubirii, indiferent ca esti barbat sau femeie si alegi sa iubesti tot un barbat, sau tot o femeie. Mi-a placut mult explicatia. Se reia si in volumul 3. Eu in general am fost o aparatoare a comunitatii acesteia, dar exista mereu argumentul asta religios, bagat in fata, pe care il combateam cu niste explicatii mult prea aprige, cand de fapt raspunsul era chiar simplu. Daca iubesti, iubesti si basta, si stie El Dumnezeu ce are de facut.Ar mai fi un milion de alte lucruri despre care as putea discuta, replici, situatii, dar in mare cred ca am insumat ceea ce era important si relevant.Este o serie superba, pe care o recomand din tot sufletul!
Lau34 07/12/2020
ATENTIE! Spoilere nesimtite!Ca sa-l citez pe Stefan Salvatore: How many more ways can you rip my heart out, Kiersten?Volumul 3 vine ca o ghiulea de tun. Desi am facut prostia sa-mi dau spoilere singura, frunzarind cartea la intamplare, au fost inca destule momente care m-au surprins.Acum ca a trecut febra lecturii si adrenalina actiunii, imi dau seama ca exista si unele neajunsuri ale povestii. Un amanunt din volumul precedent ar fi faptul ca Radu este acceptat mult prea usor la Constantinopol, dar avand doar punctul lui de vedere, cumva suntem fortati sa acceptam explicatia lui. Volumul acesta mi s-a parut destul de scurt, m-as fi asteptat la macar 500 de pagini. Pe alocuri pare putin grabit si scris cu toporul. Totusi, seria este una solida, are elemente puternice care fac din ea o lectura cu adevarat calitativa: inspiratia istorica folosita cu maiestrie, dezvoltarea personajelor, actiunea palpitanta, ideile transmise. Jos palaria pentru autoare!Sa vorbim despre Lada, alias Doamna Tepes. Am fost ferm convinsa ca autoarea va merge pana la capat cu acest personaj si a facut-o. Scenele pe care toti le-au gasit socante (oranduirea de oameni trasi in teapa, supriza otomanilor cand ajung la Targoviste, lupta cu oamenii lui Matei) mie mi-au placut la nebunie. Autoarea a portretizat un om (nu o femeie, nu un barbat, UN OM) capabil sa faca orice pentru tara lui. Lupta continua a Ladei m-a emotionat si prin prisma faptului ca am citit o bucata din istoria tarii mele, despre stramosii nostri care s-au opus otomanilor. Desi nu ma vad patrioata si nici impresionata de lucruri din astea, recunosc ca aceasta carte a reusit sa ma miste, cu atat mai mult cu cat transformarea literara a lui Vlad Tepes in femeie i-a conferit o mai mare greutate a faptelor. Asa ca oricat de sarmant ar fi Mehmed, oricat de multe conflicte as avea in legatura cu Radu si pacea lui gasita in Islam, eu tin cu Lada. As lupta alaturi de Lada (chiar daca probabil as muri prima, haha).Exista de-a lungul seriei mai multe paragrafe/linii de dialog in care personajele isi dau cu parerea despre actiunile Ladei. Ba chiar ea este comparata cu Mehmed prin prisma faptului ca este lacoma dupa putere. - N-am niciun interes sa cuceresc. Numai sa le dau de veste celorlalti ca granitele Valahiei sunt de netrecut.Dupa replica asta, oricine crede contrariul, are o teapa de la mine.Paralela dintre Lada si Constantin, pe care o face Radu, puncteaza bine faptul ca mandria lor de a lupta pana la capat se soldeaza cu vieti omenesti. In privinta Ladei este vorba si de o supunere in fata unui barbat, prin prisma relatiei pe care o au. Intr-adevar, Lada si-ar putea calca pe mandrie, si folosindu-se de sentimentele pe care le are Mehmed fata de ea, ar putea capata niste conditii de vasalitate bune pentru Valahia (asa cum sugereaza Nicolaie prin capitolul 9). Dar atunci, toata zbaterea ei de a lua inapoi tronul Valahiei ar fi fost in zadar. Lupti de unul singur sa recapeti ce este al tau, doar ca sa vina altul cu pretentia sa imparti si cu el? Stai jos, Mehmed, ca nu-i chiar asa!Un lucru care m-a deranjat la Lada este modul cum s-a comportat cu Bogdan. Recunosc, o vreme am fost si eu sub mirajul lui Mehmed, si tin minte ca ma enerva cumplit Bogdan in volumul 2. In volumul acesta am realizat ca, de fapt, el ar fi fost alegerea logica si buna pe care ar fi trebuit s-o faca Lada. Un barbat care nu-i poate oferi nimic, dar care totusi ii poate oferi totul: loialitate, intelegere, dragoste.Despre Mehmed: un lucru pe care nu mai tin minte daca l-am mentionat la volumul precedent este lacomia lui fara margini si modul in care are impresia ca tot ce decide el este just. Neavand perspectiva lui este destul de dificil in a-l caracteriza cat mai obiectiv si pertinent, dar pana la urma nu este o istorie a otomanilor, ci a valahilor care vor sa iasa de sub stapanirea lor. In volumul 2 el a tratat visul Ladei ca pe ceva marunt. De ce sa fie print intr-o tara nesemnificativa (tara ei), cand ar putea fi imparateasa. Cu alte cuvinte, visul lui de barbat este unul maret si corect, pe cand visul ei de femeie este ceva nedemn de luat in seama. Probabil si de aici tradarea (nu tu soldati promisi, nu tu ajutor), ca sa aiba apoi tupeul sa zica in volumul 3: - I-am dat tronul. (pg 71)N-a demonstrat decat ca e alt barbat care isi asuma meritele unei femei. Cum mai exact i l-a dat, cand ea si l-a luat singura, prin varsare de sange? Singurul lucru bun din toata scena este ca Radu, care in sfarsit incepe sa se trezeasca din betia numita Mehmed, ii ia apararea Ladei si explica cum de fapt el nu i-a dat absolut nimic.Cumva il si admir pe Maehmed, ii admir vointa, dorintele pentru care lupta, chiar daca nu sunt intru totul de acord cu ele. Sa vrei sa conduci un imperiu si sa ai alaturi femeia pe care o iubesti cere sacrificii, pe care din pacate el nu le poate face. Lada a sacrificat iubirea pentru el in favoarea Valahiei. Nu spun ca Mehmed ar trebui sa isi sacrifice imperiul pentru Lada, dar e clar ca nu are cum sa-i castige respectul prin mentinerea vasalitatii. Ori situatia politica nu-i permite sa renunte la vasalitate, fiindca ar destabiliza granitele. Avem deci un cerc vicios, din care nu cred ca s-ar fi putut iesi, dar care i-a conferit lui Mehmed transformarea din personaj de carton in om in carne si oase, cu care poti empatiza. Bine, asta daca nu punem la socoteala ca tot un bulangiu de prima clasa ramane (cu toate implicatiile cuvantului) pentru faptul ca o tradeaza, fiindca pentru el este mai important s-o aiba sub orice fel. La care mai adaugam faptul ca se foloseste de sentimentele lui Radu pentru a-l atrage de partea lui, ca sa nu se simta singur. Si considera ca daca Radu s-a intors, o va face si Lada.L-am lasat pe Radu la final, fiindca am niste conflicte interioare violente rau in ceea ce-l priveste. De asta cred ca e posibil nu aruncati cu pietre - ca el sa fie cel mai complex personaj din serie. E drept ca in volumul 2 m-a enervat cumplit si l-am numit smiorcait, numai ca acum, avand o imagine de ansamblu si gandind un pic la rece, imi dau seama ca comportamentul sau este justificat si pertinent.El se intreaba la un moment dat daca nu merita fericire, cu aluzie clara la Mehmed. Initial am vrut sa-si gaseasca fericirea, dupa care m-am enervat cumplit vazand ca il alege pe Mehmed in detrimentul Ladei. L-am considerat pe Radu a fi de toate: egoist, tradator, naiv, orb, fara sa iau in calcul faptul ca doi copii crescuti in acelasi mediu se pot dezvolta diferit. Radu a gasit propriul lui mecanism de adaptare, diferit de al Ladei. Lada nu a putut intelege pacea pe care a gasit-o el in credinta Islamului, cum nici Radu nu a putut fi de acord pana la capat cu firea violenta a Ladei. La un moment dat, ce m-a enervat cel mai tare a fost atitudinea lui Radu fata de Valahia. Intr-adevar, Valahia nu i-a oferit lui nimic, fiind ostatic la curtea otomana, insa Radu vede ca schimbarile Ladei au schimbat nu numai tara, ci si oamenii. Radu stie ca valahii merita mai mult decat sa fie vasalii otomanilor. Scena cand Lada trece prin dreptul mamelor care isi strang baietii de umeri, baieti ce nu vor deveni ieniceri, este absolut induiosatoare. Lada nu si-a dorit decat ca alti copii sa nu mai aiba parte de soarta lor, de aici pornirea ei salbatica de a lupta sub orice chip cu otomanii.Pe final lucrurile evolueaza frumos intre cei doi frati si ma declar multumita de incheiere.O chestie asupra careia am dubii este relatia lui cu Ciprian. Nu stiu daca Ciprian a avut vreun rol semnificativ in poveste sau a fost introdus doar ca Radu sa nu moara singur. Ciprian parca il iarta prea repede, ceva ma nemultumeste. Era intr-adevar nevoie de cineva care sa-l scoata pe Radu din amorezarea de Mehmed, cred doar ca Ciprian nu a iesit cu nimic in evidenta, la modul ca ar fi putut fi oricare alt barbat acolo de care sa se indragosteasca Radu. Ar fi poate faptul ca era nevoie de cineva din Constantinopol, unde Radu a petrecut mare parte din volumul 2.Un alt lucru asupra caruia vreau sa atrag atentia este modul cum a fost redata tema homosexualitatii in aceasta serie. In volumul 2 Nazira explica foarte frumos cum Dumnezeu este mult mai mare decat putem noi cuprinde. Cu alte cuvinte este o celebrare a iubirii, indiferent ca esti barbat sau femeie si alegi sa iubesti tot un barbat, sau tot o femeie. Mi-a placut mult explicatia. Se reia si in volumul 3. Eu in general am fost o aparatoare a comunitatii acesteia, dar exista mereu argumentul asta religios, bagat in fata, pe care il combateam cu niste explicatii mult prea aprige, cand de fapt raspunsul era chiar simplu. Daca iubesti, iubesti si basta, si stie El Dumnezeu ce are de facut.Ar mai fi un milion de alte lucruri despre care as putea discuta, replici, situatii, dar in mare cred ca am insumat ceea ce era important si relevant.Este o serie superba, pe care o recomand din tot sufletul!

Alexia Alexia 06/13/2020
,,Măreț vom arde " reprezintă finalul mult așteptat,emoționant și în același timp și trist, al poveștii,,Saga Cuceritorului", unde neîmblânzita Lada Dracul își găsește un sfârșit foarte tragic,în singurătatea pe care a ales-o.

Extrem de emoționant acest ultim volum din Saga Cuceritorului! Se merită să citești cele două cărți mai ales datorită acesteia, celei din urmă, care nu-ți va trăda așteptările. Îi ador finalul. S-a terminat exact așa cum trebuia să se termine. Superb! Doar atât. Superb.
Am adorat să le urmăresc trăirile celor doi frați care s-au înstrăinat pe parcursul volumelor 1 și 2. Era momentul să se confruntă, să-și spună totul. M-au distrus morțile din acest volum, dar asta trebuia să se întâmple până la urmă.
"— Știai că, pentru a regla o dispută între două femei care se luptau pentru un copil, zise Lada, cercetând pergamentul din mâna ei, am tăiat copilul în două și i-am dat fiecăreia câte o jumatate?
— Foarte pragmatic din partea ta." (Pg. 11)

Ion Alina 03/30/2020
Finalul povestii Ladei Dracul - o versiune inedita a celui mai controversat domnitor al Tarii Romanesti. O poveste care te tine cu sufletul la gura si de care iti pare rau ca se termina.

sus
Feedback Wishlist