Martiriul Sfantului Antim Ivireanul: o noua lectura a surselor istorice, volum publicat cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

 

Aceasta lucrare trateaza o tema nu foarte cercetata in istoriografie: martiriul Sfantului Antim Ivireanul, stralucita personalitate bisericeasca a epocii sale si a culturii nationale, mester tipograf si conducator al tipografiei domnesti din Bucuresti (ante oct. 1691-1694), egumen al Manastirii Snagov (1694-1705), episcop al Ramnicului ( 16 mart. 1705-febr. 1708) si mitropolit al Tarii Romanesti (22 febr. 1708-aug./sept. 1716).

 

In urma unei noi lecturi a intregului "dosar" al martiriului - constituit din cronici interne si izvoare straine de natura foarte diversa (sentinta de caterisire pronuntata de Patriarhia Ecumenica, cronici, memorii, rapoarte militare austriece), cu un grad diferit de credibilitate -, cu rigoare si minutie, autorul proiecteaza lumina asupra ultimelor momente ale vietii pamantesti a Sfantului Ierarh Martir Antim Ivireanul.

 

Autorul a incercat sa zugraveasca portretul mitropolitului conturat de cronicile interne, identificand in militantismul sau antiotoman principala explicatie pentru caracterul tendentios al mai multor izvoare consultate; aceasta atitudine antiotomana a Sfantului Ierarh Antim Ivireanul, care a parut unor contemporani imprudenta, riscanta, a condus la o relatie tensionata cu Sfantul Martir Constantin Brancoveanu, in ultimii ani ai domniei acestuia, si la un conflict deschis cu domnitorul Nicolae Mavrocordat. Acesta din urma a fost responsabil pentru inlaturarea sa din scaunul mitropolitan si depunerea pronuntata de Patriarhia Ecumenica, pentru umilirea si asasinarea Sfantului Antim. Autorul a incercat sa reconstituie, atat cat i-au ingaduit izvoarele, cele mai importante momente ale patimirii ierarhului, incepand cu depunerea din treapta si sfarsind cu moartea sa violenta. Un capitol distinct analizeaza, in lumina dreptului canonic rasaritean, sentinta de caterisire pronuntata de Patriarhia Ecumenica, concluzia ce se desprinde fiind aceea ca acest act este lovit de nulitate, suferind de grave vicii de procedura. De asemenea, autorul a prezentat, intr-o alta sectiune, staruintele Bisericii Romane pentru absolvirea vrednicului mitropolit de pedeapsa caterisirii - ne referim aici la corespondenta dintre Patriarhul Justinian Marina si Patriarhul Ecumenic Athenagoras privind ridicarea sentintei pronuntate impotriva mitropolitului Antim. Cinstirea pe care Biserica Ortodoxa Romana a acordat-o Mitropolitului Antim Ivireanul, impotriva caruia fusese pronuntata o hotarare nedreapta si al carui sfarsit fusese atat de tragic, a fost consfintita prin trecerea sa in randul martirilor Ortodoxiei prin hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din data de 20 iunie 1992, impreuna cu Sfantul Voievod Martir Constantin Brancoveanu, al carui colaborator apropiat a fost, Sfantul Ierarh fiind praznuit in ziua de 27 septembrie a fiecarui an.

 

In anexa lucrarii, cititorul va putea consulta textul in limba greaca al actului de caterisire a Sfantului Antim, insotit de traducerea acestuia in limba romana, realizata de filologul Mihai Grigoras, cele mai importante documente privind reabilitarea canonica a Sfantului Antim Ivireanul (Scrisoarea patriarhului ecumenic Athenagoras din 10 martie 1966, Scrisoarea de multumire a patriarhului Justinian Marina din 11 martie 1966) si tomosul sinodal si patriarhal de trecere a sa in randul sfintilor din 20 iunie 1992.