Matusi care vor fictiune, dar nu citesc literatura. Condeieri care nu scriu carti, dar produc fictiune in cantitati uriase. Iata o lume de matusi si de condeieri, aparent intr-un echilibru intre cerere si oferta. Inainte de aparitia televiziunii in Peru, teatrul radiofonic — urmasul romanului-foileton din gazetele secolului al XIX-lea — asigura bunul mers al acelei lumi. La Radio Panamericana, un tanar redactor de stiri tempereaza gustul pentru catastrofe al colaboratorului sau si se indragosteste de o matusa prin alianta, Julia. El are18 ani, e student la drept si scrie scenarii care ajung la cos. Ea are 32 de ani, e boliviana si proaspat divortata. Pe masura ce avalansa radionovelelor scapa de sub controlul fanaticului condeier, viata tanarului Mario si cea a matusii sale Julia scapa de sub controlul familiei.

Vargas Llosa transfera elemente autobiografice ale relatiei cu propria sa matusa, Julia Urquidi Illanes, intr-un roman savuros si navalnic, lipsit de prejudecati.

Traducere de Coman Lupu