Daca nenumarati romantici europeni au avut pretentia de a-si compune autobiografii literaturizate, in care sa spuna "totul" despre propria lor persoana, cartea lui Chateaubriand ramine fara egal. In timp ce memorialistii romantici isi faceau o glorie din a-si povesti viata cu exactitate extrema, de a evoca episoade penibile ori jenante ale existentei lor, Chateaubriand declara de la inceput ca ar vrea ca viata lui sa serveasca doar cauzelor nobile si inaltarii morale a omului. Memoriile de dincolo de mormint propun poate cea mai fabuloasa aventura a memoriei in lupta cu timpul trait si cu eternitatea, adresind de asemenea si o provocare memoriei cititorului, care, doar odata cu placerea de a se rataci si de a se regasi in labirintul textului, va putea descoperi frumusetea si rezonanta seducatoare a complicatei arhitecturi a scriitorului. - Mihai Zamfir