- /
- Librarie online
- /
- Carti
- /
- Stiinte Umaniste
- /
- Litere Critica Literara
- /
- Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic
Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic
Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic
Mihai Cimpoi are - in imaginatia mea de valah - figura si semnele comportamentale ale unui razes din epoca lui Stefan cel Mare. Voinic, teapan, niciodata grabit, cu vorba domoala, coborat - as zice - direct din spatiul sadovenian, pare ca s-a hranit toata viata lui cu radacini de stejar. Tine drumul drept, pe la mijloc, si, de-i pornit intr-o directie, n-o schimb a pana nu ajunge la locul cuvenit. Imi place la el, intre altele, ca se tine de cuvant. In tara lui Mitica, atata statornicie nu este socotita o mare virtute.
De aceea rauvoitorii nostri ne considera oameni de vorbe si nu, cum s-ar cuveni, oameni de bine. Am credinta nestramutata ca Mihai Cimpoi nu-i un om de vorbe si ce promite face.
Ca un taran basarabean, harsit de viata, sta locului si, contrar prejudecatii despre adamismul nostru traditional, duce lucrurile la capat. Nu-i place sa construiasca din fuga cailor, cum spunea G. C alinescu ca am fi facut, noi, romanii, de-a lungul veacurilor, si nu lasa neterminata catedrala pe care a inceput-o. - Buc., 5 august 2012 Acad. Eugen Simion
Fragment din cartea "Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic"
"MINOTAUR, figura monstruoasa provenita din impreunarea sotiei regelui Minos Pasiphae cu un taur. A fost inchis de regele Minos in labirintul lui Daedalus, producand spaima la toti cei din jur. Slujindu-se de „firul Ariadnei", Tezeu l-a ucis: „Apoi veni acela ce-au frant pe Minotaur, / Tezeu, sa care lana cu mitele de aur" (Gemenii).
De aceea rauvoitorii nostri ne considera oameni de vorbe si nu, cum s-ar cuveni, oameni de bine. Am credinta nestramutata ca Mihai Cimpoi nu-i un om de vorbe si ce promite face.
Ca un taran basarabean, harsit de viata, sta locului si, contrar prejudecatii despre adamismul nostru traditional, duce lucrurile la capat. Nu-i place sa construiasca din fuga cailor, cum spunea G. C alinescu ca am fi facut, noi, romanii, de-a lungul veacurilor, si nu lasa neterminata catedrala pe care a inceput-o. - Buc., 5 august 2012 Acad. Eugen Simion
Fragment din cartea "Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic"
"MINOTAUR, figura monstruoasa provenita din impreunarea sotiei regelui Minos Pasiphae cu un taur. A fost inchis de regele Minos in labirintul lui Daedalus, producand spaima la toti cei din jur. Slujindu-se de „firul Ariadnei", Tezeu l-a ucis: „Apoi veni acela ce-au frant pe Minotaur, / Tezeu, sa care lana cu mitele de aur" (Gemenii).
NARCIS, cf. lui Ovidiu (Metamorfoze), este un tanar foarte frumos, „fiu al apei curgatoare Liriope din Betia, siluita de raul Cefisos ce curge din muntele Parnas". Personifica iubirea excesiva de sine, prin contemplarea propriului chip in apa. La Eminescu, figureaza eul pur, natural, neintelectualizat si neavand constiinta ca „totul este problem". Narcis vazandu-si fata in oglinda sa, izvorul, / Singur fuse Indragitul, singur el indragitorul" (Calin [File de poveste]).
NESSUS, in mitologia greaca, centaur care, avand intentia de a o rapi pe Deinaira, sotia lui Hercule, este ucis de acesta cu ajutorul unei camasi patate cu sangele lui Nessus, otravit de sageata lui Hercule si inmuiata in veninul hidrei din Lerna. Simbolizeaza chinurile cele mai macinatoare, arderea de vie a fiintei: „Jalnic ard de viu, chinuit ca Nesus" - Oda (in metru antic).
ODIN (Odhinn), in mitologia scandinava, zeul suprem, inzestrat cu atribute universale, in special cu darul creatiei, intelepciunii si razboiului. Figura mitica a zeului scandinav se asociaza, in viziunea lui Eminescu, cu figurile dacilor invinsi ajunsi in Walhalla, palatul ceresc si acvatic in care salasluieste Odin: „Odin sta-n frunte cu parul de ninsoare incarcat; / Acolo decid ei moartea Romei si o scriu in rune" (Odin si poetul).
OKEANOS, in mitologia greaca, zeu al „Fluviului Okeanos", care se credea ca inconjoara ca un brau pamantul; nascut de titanii Cronos si Geea (al Cerului si Pamantului): „Okeanos se plange pe canale" (Venetia)."
103.60Lei
103.60Lei
Primești 103 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Mihai Cimpoi are - in imaginatia mea de valah - figura si semnele comportamentale ale unui razes din epoca lui Stefan cel Mare. Voinic, teapan, niciodata grabit, cu vorba domoala, coborat - as zice - direct din spatiul sadovenian, pare ca s-a hranit toata viata lui cu radacini de stejar. Tine drumul drept, pe la mijloc, si, de-i pornit intr-o directie, n-o schimb a pana nu ajunge la locul cuvenit. Imi place la el, intre altele, ca se tine de cuvant. In tara lui Mitica, atata statornicie nu este socotita o mare virtute.
De aceea rauvoitorii nostri ne considera oameni de vorbe si nu, cum s-ar cuveni, oameni de bine. Am credinta nestramutata ca Mihai Cimpoi nu-i un om de vorbe si ce promite face.
Ca un taran basarabean, harsit de viata, sta locului si, contrar prejudecatii despre adamismul nostru traditional, duce lucrurile la capat. Nu-i place sa construiasca din fuga cailor, cum spunea G. C alinescu ca am fi facut, noi, romanii, de-a lungul veacurilor, si nu lasa neterminata catedrala pe care a inceput-o. - Buc., 5 august 2012 Acad. Eugen Simion
Fragment din cartea "Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic"
"MINOTAUR, figura monstruoasa provenita din impreunarea sotiei regelui Minos Pasiphae cu un taur. A fost inchis de regele Minos in labirintul lui Daedalus, producand spaima la toti cei din jur. Slujindu-se de „firul Ariadnei", Tezeu l-a ucis: „Apoi veni acela ce-au frant pe Minotaur, / Tezeu, sa care lana cu mitele de aur" (Gemenii).
De aceea rauvoitorii nostri ne considera oameni de vorbe si nu, cum s-ar cuveni, oameni de bine. Am credinta nestramutata ca Mihai Cimpoi nu-i un om de vorbe si ce promite face.
Ca un taran basarabean, harsit de viata, sta locului si, contrar prejudecatii despre adamismul nostru traditional, duce lucrurile la capat. Nu-i place sa construiasca din fuga cailor, cum spunea G. C alinescu ca am fi facut, noi, romanii, de-a lungul veacurilor, si nu lasa neterminata catedrala pe care a inceput-o. - Buc., 5 august 2012 Acad. Eugen Simion
Fragment din cartea "Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic"
"MINOTAUR, figura monstruoasa provenita din impreunarea sotiei regelui Minos Pasiphae cu un taur. A fost inchis de regele Minos in labirintul lui Daedalus, producand spaima la toti cei din jur. Slujindu-se de „firul Ariadnei", Tezeu l-a ucis: „Apoi veni acela ce-au frant pe Minotaur, / Tezeu, sa care lana cu mitele de aur" (Gemenii).
NARCIS, cf. lui Ovidiu (Metamorfoze), este un tanar foarte frumos, „fiu al apei curgatoare Liriope din Betia, siluita de raul Cefisos ce curge din muntele Parnas". Personifica iubirea excesiva de sine, prin contemplarea propriului chip in apa. La Eminescu, figureaza eul pur, natural, neintelectualizat si neavand constiinta ca „totul este problem". Narcis vazandu-si fata in oglinda sa, izvorul, / Singur fuse Indragitul, singur el indragitorul" (Calin [File de poveste]).
NESSUS, in mitologia greaca, centaur care, avand intentia de a o rapi pe Deinaira, sotia lui Hercule, este ucis de acesta cu ajutorul unei camasi patate cu sangele lui Nessus, otravit de sageata lui Hercule si inmuiata in veninul hidrei din Lerna. Simbolizeaza chinurile cele mai macinatoare, arderea de vie a fiintei: „Jalnic ard de viu, chinuit ca Nesus" - Oda (in metru antic).
ODIN (Odhinn), in mitologia scandinava, zeul suprem, inzestrat cu atribute universale, in special cu darul creatiei, intelepciunii si razboiului. Figura mitica a zeului scandinav se asociaza, in viziunea lui Eminescu, cu figurile dacilor invinsi ajunsi in Walhalla, palatul ceresc si acvatic in care salasluieste Odin: „Odin sta-n frunte cu parul de ninsoare incarcat; / Acolo decid ei moartea Romei si o scriu in rune" (Odin si poetul).
OKEANOS, in mitologia greaca, zeu al „Fluviului Okeanos", care se credea ca inconjoara ca un brau pamantul; nascut de titanii Cronos si Geea (al Cerului si Pamantului): „Okeanos se plange pe canale" (Venetia)."
Detaliile produsului
