...Cand este vorba despre un disconfort sufletesc, lucrurile sunt mai complicate, pentru ca el este neclar, este ca un presentiment nedeslusit, vag. Ratiunea o tine una si buna: totul e minunat, totul decurge cum trebuie, nu ai motive de ingrijorare... Si cu toate acestea, in pofida unor argumente clare, ceva te apasa. Iata, aceasta este murmurul stelelor diminetii. Nu e chiar asa de greu sa auzi glasul sufletului. Problema este cum dai atentie. Vocea ratiunii, cu judecatile sale logice, este prea puternica si omul nu mai da atentie unor presimtiri firave si neclare. Preocupata sa analizeze logic si sa prognozeze evenimentele, ratiunea nu mai este dispusa sa asculte si ce simte sufletul.
Pentru ca sa invatam cum sa ascultam murmurul stelelor diminetii nu exista alta cale decat sa ne obisnuim sa dam atentie starii noastre de confort sufletesc. De fiecare data cand este necesar sa luati o hotarare, ascultati mai intai vocea ratiunii si apoi ce va spune inima. Imediat ce ratiunea a luat o hotarare, sufletul reactioneaza - fie pozitiv, fie negativ. in cazul cand reactia este negativa, aveti senzatia nedeslusita de disconfort sufletesc. 

Toata filozofia consta in faptul ca inspiratia nu apare, ci ea pur si simplu se elibereaza atunci cand scade potentialul importantei. in ce consta aceasta importanta? In primul rand, in dorinta inflacarata de a atinge scopul; in al doilea rand, in nazuinta nestramutata de a avea inspiratie.