Vraja se porni din nou si mai puternic. Parcul rasuna de muzica. Batranul batea din palme fericit, ca un copil! Uitase de singuratate si simtea cu tot sufletul Sarbatoarea Craciunului. Cainele ramasese pitit in aceeasi stare, neintelegand ce se petrece.
- Vino, Rex! Nu vezi ce frumos este? Ce te-ai speriat asa?
Deodata, un vant puternic se isca din senin aducand fulgi desi de nea. Viscolul se inteti.
Plecara catre culcus cantand. Cam ragusise dar nu-i venea sa se opreasca, sa nu se risipeasca minunata vraja. Mai puse ceva vreascuri in butoiul de tabla si focul se inteti peste jarul dinainte! Se inveli cu o patura roasa si adormi in culcusul improvizat.
Fragment:

" Rasul citadin
Intre dealurile impadurite se mai zareau cateva case razlete. Formau o extindere fortata a micului oras, ca urmare a construirii combinatului. De cativa ani, zona incremenise, ca si uzina. Mandria urbei disparuse, din colosul industrial ramanand doar un schelet hidos de beton si metal ruginit. Localitatea, plina de viata datorita industrializarii ceausiste, ramasese pustie, mai ales la periferii. Cei ramasi sa locuiasca in zona se tarau de la o luna la alta; noroc cu ajutoarele sociale. Batranii mai carcoteau.
 - Ehei, mos Ghita, fa bine si nu ne mai judeca! Matale ai avut serviciu, ca toata lumea din oras! Erai dus cu duba la sectie daca stateai degeaba! Te declarau parazit social care suge sangele poporului, ai uitat? Acuma e altfel! Nimic nu mai merge, totul e mort. Zi bogdaproste ca ai pensie, ca noi nici atat n-o sa avem!
- Eu am muncit pentru pensie! Ce, ca voi? Care stati la crasma toata ziua?
- Ai muncit ca aveai unde! Toata lumea era la munca, indiferent ca ardea gazul pe la combinat. Unul facea treaba si altii stateau bagatori de seama! Faceau prezenta cu cartela dimineata, dadeau dreptu' pe la maistru, ca apoi sa dispara din timpul programului. Figurau cu pontaj complet chiar daca nu se vedeau la lucru cate o saptamana incheiata. Se descurcau oamenii facand contrabanda cu marfuri, pe sub mana. Ba dispareau si pe la tara, la cules via si prunii ori la taiat porcul. Asa mergeau lucrurile, ce, crezi ca noi nu stim?
- Apoi, uite ce a ramas din combinatul nostru! O hardughie uriasa de beton, cu cateva placi sparte din azbociment, ca fierul s-a furat demult! Fiti siguri ca disparea si restul dar, de cand un etaj s-a prabusit, e pericol mare, hotii s-au mai potolit.
Acesta era discursul multora, inca de la primele ore ale zilei, la piata sau pe bancile din parcul central... Oamenii se adunau pentru a comenta ultima barfa sau recentele masuri administrative. Ca tot romanu-i priceput, mai cu seama la politica.
Spre dealuri insa, nu se intampla nimic. Gospodariile zaceau parasite, cu ierburi inalte ce crescusera haotic, formand un vestmant frunzos si racoros. Verdeata salbatica se inaltase pe pereti, cotete si garduri, ca si cum un gradinar modern s-ar fi jucat, punandu-si la incercare talentul si imaginatia. "