Editia a II-a revazuta, adaugita si ilustrata
 
„N-am putut sa las din mina cartea lui Andrei Oisteanu. Am aflat  din ea ca multi autori din cultura romana foloseau narcotice,  experimental sau hedonistic. Dar aici este un pericol extraordinar:  toate aceste stimulente ard si distrug. Cei care sunt artisti cu  adevarat, cei mai multi dintre ei, au ars luminarea la ambele capete.  Sint faimosii damnati pe care ii cunoastem. Cartea lui Andrei Oisteanu  este o parte a tabloului, pina acum escamotata, al culturii romane.”  (Mircea Cartarescu)
 
„Andrei Oisteanu lucreaza exemplar, ca un campion al culturii de  constructie, pe carti si teme memorabile. As mai releva  spectacularitatea senzoriala unica a volumului, pe care Oisteanu l-a  scris cu infinita savoare si cu un imperceptibil simt al umorului. Narcotice in cultura romana  e o carte vie, atat in sensul intelectual, cat si in cel existential al  termenului. Miza mare a volumului este aceea de a investiga prezenta  culturala romaneasca a halucinogenelor de la origini pana in prezent,  ceea ce confera cartii un aer de exhaustivitate exemplara.” (stefan  Borbely)
 
 
„O explorare vasta din unghi cultural, istoric si antropologic  aplicata dimensiunii evazionist-narcotice a identitatii autohtone.  Invocindu-i pe Junger, Culianu si Codrescu, Andrei Oisteanu isi  dezvaluie pedagogia de «invatator/dezvatator» care «elibereaza mintea de  sub stapinirea conventiilor, permitindu-i sa perceapa lumea in toate  dimensiunile ei». Prin complexitatea si acribia investigatiilor, prin  cuceritoarea eruditie enciclopedica si prin «revolutiile»  interpretative, volumul aduce o importanta schimbare de orizont in  antropologia noastra culturala si se afirma ca una dintre sintezele de  pondere ale culturii romane dintotdeauna.” (Paul Cernat)
 
Cuprins: 
Fumigatii de canabis si alte plante halucinogene. De la Herodot la  Strabon • „Prajitura mortilor”. Narcotice pentru lumea de dincolo •  Dimitrie Cantemir: „Suc de mac si alte stupefiante” • Boale si leacuri  de’amor • Al. Odobescu: Supradoza de morfina• Alexandru Macedonski: „Vis  de opium” • Ion Minulescu: „Nici opium, nici tutun de pipa” • Mateiu  Caragiale: Opium, canabis si hasis la Curtea-Veche