„Boierimea, oarecum anonima in lipsa numelor de familie individualizate, a fost analizata ca un segment social compact, generalizarile pornind sau limitandu-se la anumite categorisiri: boieri mari, mici, boieri vechi sau noi, boieri cu hrisov sau fara, boieri antiotomani si filootomani. Toti acestia au avut un nume si un destin, si nu au fost putini cei care au actionat ca exponenti ai comunitatilor umane pe care le reprezentau atunci. Chiar daca numarul familiilor care au trecut testul timpului si au reusit sa se impuna ar putea parea redus, exista totusi resurse documentare pentru conturarea destinului catorva zeci de familii care au fost implicate alaturi de domnie la conducerea Tarii Romanesti. Le regasim in sfatul domnesc, fiindu-le recunoscuta forta politica si sociala, dar le surprindem si in dezacord cu autoritatea domneasca, deposedate, in pribegie, vulnerabilizate, in pericol de a se stinge sau de a aluneca in randul boierimii locale sau chiar al taranimii.”

Irina Cirstina

  „Lucrarea include clarificari conceptuale si o integrare inteligenta a elitelor politice muntene in structurile puterii, asa cum se manifesta ele in Europa vremii. Desi avem de-a face cu o sinteza foarte condensata, ideile sunt foarte clar exprimate, se bazeaza pe o bibliografie de referinta si traseaza clar trasaturile specifice spatiului romanesc, pus fata in fata cu mostenirea bizantina, influentele slave si modelul polon. Toate acestea un conturat boierimea ca fiind o categorie sociala bine definita, destul de deosebita insa de nobilimea feudala a Occidentului.”

Ileana Cazan

  „Autoarea a folosit surse diverse, cronici, hotarnicii, acte de danie, urice, pomelnice, marturii ale calatorilor straini, intr-o documentatie pe care o putem considera cvasi eshaustiva si pe care nu putem decat sa o apreciem. De asemenea, Irina Cirstinase dovedeste o foarte buna cunoscatoare a bibliografiei secundare, pe care o analizeaza cu pertinenta in capitolul dedicat istoriografiei marii boierimi din Tara Romaneasca. Am apreciat felul in care autoarea a reusit sa prezinte felul in care s-a constituit in timp, in spatiul romanesc,  plasat intr-un context international, problematica elitelor medievale. Doamna Cirstina a corelat foarte bine tendintele culturale generale si ideologiile politice ale diferitelor perioade cu modalitatea incare este prezentata si uneori reprezentata marea boierime din spatiul romanesc. Bibliografia folosita este impresionanta iar analiza acesteia a fost realizata cu acribie.”

Ecaterina Lung