Asa cum natura n-are nevoie nici de carte de identitate, nici de pasaport, nici acest poet n-are nevoie sa fie explicat. El s-a definit ca o noua frunza din marele arbore al omenirii. (...) Nu stiu daca a fost un mare ibovnic, dar poezia lui a facut perechile sa se iubeasca. Nu stiu daca a fost un mare om politic, dar si-a imprastiat vorba in vremuri de restriste, incurajand oamenii sa-si puna nadejdea in luminoasele cetati ale dreptatii. A batut lumea si a fost prietenul marilor poeti ai veacului XX. Inainte de a primi, in 1971, Premiul Nobel pentru literatura, ii adjudecase consensul a milioane de oameni in jurul imaginilor lui poetice. In viata, era un mit. Dupa moarte, e un om. Eu am avut norocul de a ma naste in tara pe care acum ti-o inchipui. In Chile. Tara lui Pablo Neruda. Antonio Skarmeta
Fragment din carte:

"Ceea ce mai inainte era o baraca mica apartinind marinarului spaniol Eladio Sobrino, a devenit treptat punctul de intilnire al poeziei si asta pe masura ce poetul crestea, isi lua avint si umplea casa decorata meticulos de neobosita si harnica Matilde, cu obiecte adunate cu aceeasi rivna cu care copilul aduna jucarii: mascaroane de prova, astrolaburi, ghioace enorme, harti, cufere de corsar, trofee, picturi, bizarerii de tot soiul. Colectionarul Neruda ar putea fi cartea care ne-ar dezvalui fatetele insolite ale Premiului Nobel chilian.
Azi, casa e un muzeu dedicat poetului si, de multe ori, ii duc pe prietenii mei din strainatate pina pe tarm. Cunoscator al fiecarui detaliu al ei, gratie tocmai acestui maraton al vizitelor, in timp ce acestia cotrobaie prin ea, eu ramin la restaurantul unde se gateste ciorba de peste dupa preceptele poemului pe care bardul l-a intitulat Oda ciorbitei de tipar de mare.
La ora cafelei, imi amintesc de plimbarile si convorbirile cu poetul care, fara sa-si dea seama, si-a prelungit cu mine munca de petitor chiar si dupa episodul inaugural, cind incerca sa seduca o fata cu versuri scrise in adolescenta.
In tineretea mea, era un chin sa gasesti in Santiago un loc unde sa faci dragoste cu prietena ta: sa tragi la un hotel se considera pe cit de oneros, pe atit de vulgar. In plus, ostilitatea acelor odai anonime ii taia complet cheful fetei, iar frustrarile afectau bunul mers al oricarei idile. "