Desi termenul "nevroza" nu mai figureaza in tratatele contemporane de psihiatrie, unde a fost inlocuit cu "tulburare", ca si alti termeni clasici, in limbajul curent si in terminologia psihanalitica si-a conservat prezenta. Acesta este motivul pentru care "nevroza" figureaza in titlul acestei carti care se adreseaza unui public larg. Sintagma "nevroza balcanica" descrie atitudini si comportamente mai mult sau mai putin disfunctionale, generatoare de disconfort psihic, care ar caracteriza un grup de populatii, printre care si romanii, asociat geografic si cultural peninsulei Balcanice, care, istoric, au trait in conditii asemanatoare. Ipoteza pe care o avanez in carte este ca deficitul narcisic subintinde toate manifestarile denominate prin nevroza balcanica. Deocamdata, cartea de fata poate oferi doar ilustrari fragmentare, urmand ca, in timp, cercetari concrete sa confirme sau infirme ipoteza. Pana atunci raman atasat convingerii ca in Romania ar fi necesar un "Minister al stimei de sine" care sa cerceteze fenomenul si sa propuna solutii.
Uneori, nu foarte des in trecut, dar din ce in ce mai des dupa 1990, romanii exprima deschis apreci-erea negativa fata de sine, asa cum s a intamplat cu Emil Cioran in anii 1930, care, in Schimbarea la fata a Romaniei, isi declara rusinea ca este roman. O astfel de asumare conduce adesea la actiune. Emigrarea poate fi una dintre ele, iar Cioran, unul dintre cei mai cunoscuti emigranti. Cu siguranta, si evenimentele din 1989 se vor fi alimentat in buna parte din nemultumirea de sine si au condus la redobandirea, odata cu libertatea, a demnitatii.
Nu de
Amintiri din copilarie sau de vreo alta scriere bine cunoscuta ma voi ocupa in continuare, scufundandu ma in continutu i latent dupa perle negre, ci de una dintre "corozivele" lui
Creanga, cum le numeste
Calinescu, cea mai coroziva dintre toate:
Povestea povestilor (Humanitas, 2006). Aici junimistul trece de la aluziile sexuale benigne din Mos Nichifor Cotcariul direct la pornografie.