- vol. 1 - Noi nu suntem urmasii Romei

  - vol. 2 - Noi, Dacii

    Pentru lichidarea unui popor se incepe prin a-i sterge memoria.

    Ca sa distrugi un popor, ii distrugi cartile, cultura, religia, istoria si apoi, altcineva ii va scrie alte carti, ii va da alta religie, alta cultura, ii va inventa o alta istorie (de origine latino-romana or slavo-greaca).

    Intre timp, poporul incepe sa uite ceea ce este si ceea ce a fost, iar cei din jur il vor uita si mai repede; limba nu va mai fi decat un simplu element de folclor care mai devreme sau mai tarziu va muri de moarte naturala.

    Noile forme istorice vor aduce elemente si simboluri noi de adoratie care le vor indeparta pe cele vechi.

    Din vechiul strat spiritual vor ramane undeva, intr-un etaj inferior al cunoasterii numai cateva cuvinte, expresii, traditii folclorice, impresii, fragmente muzicale, nume de localitati, munti, ape fara un inteles aparent.

    Formele vechi care candva au ocupat valenta transcendentului vor fi deplasate de formele noi care vor dicta componenta si functia noului POPOR de ORIGINE

    Asa s-a intamplat si cu noi... (Dr. Napoleon Savescu)

 

    Fragment din volumul I:

 

    „Arborele tracic numara peste 200 de triburi, cele mai cunoscute fiind cele ale dacilor, getilor, ramanilor, bessilor (metalurgisti), latinilor etc.

    O interesanta afirmatie despre daci o gasim la istoricul Dio Casius care a spus: „Si iarasi sa nu uitam ca Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fratricide, iar tracii au fost daci".

    Dupa Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al tracilor se ridica la cca. 200. Pr. Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora numarand nu mai putin de 150 de ramuri tracice.

    Herodot (425 i.d.H.) considera ca „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume; tracii au multe nume, dupa regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleasi la toti".

    Dupa victoria grecilor de la Maraton asupra persilor, regele Xerxes (486-465 i.d.H.) isi construieste o mare armata in care se mentioneaza de catre Herodot si prezenta tracilor bithini, din nord-vestul Asiei Mici.; acestia sunt descrisi astfel: „Tracii insoteau expeditia purtand pe cap caciuli din blana de vulpe, imbracati cu hitoane, peste care se infasurau cu mantale viu colorate. In picioare si peste pulpe aveau o incaltaminte din piele de caprioara. Ca arme au sulite, scuturi usoare si pumnale mici".

    Ovidiu in Tristele ii surprinde pe tracii geto-daci astfel: „Ii vezi calari, venind si ducandu-se prin mijlocul drumurilor. Intre ei nu-i nici unul care sa nu poarte tolba, arc si sageti ingalbenite de veninul viperei. Au glas aspru, chip salbatic si sunt cea mai adevarata intruchipare a lui Marte. Parul si barba lor n-au fost tunse niciodata. Mana lor dreapta e totdeauna gata sa infiga cutitul pe care il are legat la sold orice barbat".

    In anul 547 i.d.H. persii lui Cyrus au infrant Regatul Lydiei Tracice din Asia Mica, extinzandu-si stapanirea spre nord-vest pana la tarmul sudic al Marii Marmara.”