In istoria literaturii nu exista o parabola mai simpla si mai luminoasa decat aceea a seherezadei si a lui sahriar spre a explica rolul povestii in viata oamenilor.

„Ca o vraja – oferindu-ne iluzia de a avea cand nu avem, de a fi ceea ce nu suntem, de a accede la acea imposibila existenta in care, aidoma zeilor pagani, ne simtim muritori si nemuritori in acelasi timp –, literatura ne sadeste in spirit nonconformismul si revolta [...]. De aceea trebuie sa continuam sa visam, sa citim si sa scriem: e cea mai buna cale de a ne alina conditia trecatoare, de a opri scurgerea timpului si de a face imposibilul posibil.“ - Mario Vargas Llosa